ComenteazăPreședintele Klaus Iohannis și alți 23 de lideri mondiali, alături de șeful Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), Tedros Adhanom Ghebreyesus, au semnat un apel în care cer un tratat cu scopul de a pregăti lumea pentru o nouă pandemie, scrie BBC News.
Apelul, susținut printre alții de Iohannis, cancelara Germaniei, Angela Merkel, președintele francez Emmanuel Macron, premierul britanic Boris Johnson, de lideri africani, precum președintele Kenyei, Uhuru Kenyatta, sau sud-americani, precum președintele republicii Chile, Sebastián Piñera, și asiatici, precum președintele Indoneziei, Joko Widodo, subliniază că actuala pandemie a arătat că „nimeni nu este în siguranță până când toată lumea nu va fi în siguranță”.
Liderii descriu pandemia drept „cea mai mare amenințare la adresa comunității globale din anii 1940” și spun că un acord precum cel încheiat după finalul celui de-al Doilea Război Mondial este necesar.
În timp ce COVID-19 „profită de slăbiciunile şi diviziunile noastre”, „un astfel de angajament colectiv reînnoit ar fi un pas important în consolidarea pregătirii pentru pandemii la cel mai înalt nivel politic”, menționează apelul.
„Vor exista alte pandemii şi alte urgenţe sanitare de mare amploare. Niciun guvern sau organism multilateral nu poate face faţă acestei ameninţări de unul singur”, susţin semnatarii articolului.
Întărirea rezilienţei în faţa pandemiei presupune „consolidarea puternică a cooperării internaţionale pentru îmbunătăţirea, de exemplu, a sistemelor de avertizare, a schimbului de informaţii, a cercetării, precum şi a producţiei şi distribuţiei de vaccinuri, medicamente, produse de diagnosticare şi echipamente de protecţie”, susţine articolul.
În acest sens, „ne angajăm să asigurăm un acces universal şi echitabil la vaccinuri, medicamente şi produse de diagnosticare sigure, eficiente şi la preţuri accesibile pentru această pandemie şi cele care vor urma. Vaccinarea este un bun public global”, susţin cei 25 de oficiali semnatari.
Un tratat „ar trebui să ducă la o mai mare responsabilizare reciprocă şi responsabilitate comună” şi „să încurajeze transparenţa şi cooperarea în cadrul sistemului internaţional”, adaugă aceştia, solicitând „învăţarea lecţiilor” oferite de pandemia de COVID-19 şi colaborarea cu societatea civilă şi cu sectorul privat.
Acest demers comun recunoaşte că este vorba de o sarcină care „va cere timp şi va necesita un angajament susţinut timp de mulţi ani şi un leadership global”.
Apelul vine într-un moment în care UE ia în calcul adoptarea unui mecanism mai strict de control al exporturilor de vaccinuri anti-COVID, pe fondul incapacității companiei AstraZeneca de a asigura necesarul de doze promise statelor membre ale blocului comunitar.
UE acuză Marea Britanie că folosește vaccinuri exportate din UE, dar că nu exportă la rândul său dozele produse pe teritoriul britanic.
În același timp, OMS a avertizat în mai multe rânduri țările bogate să nu contracteze vaccinuri în exces, pentru a permite statelor cu venituri mici să își vaccineze la rândul lor populația.
Un program umanitar demarat de OMS cu ajutorul fondurilor oferite de statele bogate și de donatori privați a apucat deocamdată să distribuie un număr redus de doze în țările care au cea mai multă nevoie, inclusiv în Republica Moldova.
Programul COVAX întâmpină însă întârzieri, iar decizia recentă a Indiei de a restricționa exporturile de vaccinuri nu va face decât să adâncească această problemă.
La ce secție de votare votezi duminică și cum poți vota dacă nu ești în localitatea de domiciliu pe 24 noiembrie la alegerile prezidențiale!