„În contextul în care legea urmează să se aplice practic începând cu anul 2020, reanalizarea acestei reglementări, inclusiv sub aspectul impactului economic, este absolut necesară pentru a nu fi în situaţia prorogării succesive a aplicării legii sau, mai grav, în imposibilitatea materializării tuturor drepturilor şi beneficiilor instituite pentru personalul feroviar”, se arată în cererea de reexaminare trimisă la Parlament.
Obiecția principală a președintelui este că statutul introduce o serie de drepturi salariale, drepturi de natură extra salarială şi o serie de facilităţi pentru personalul feroviar, fără să existe a analiză de impact a acestor măsuri.
„Din expunerea de motive a legii transmise la promulgare nu rezultă că a fost evaluat impactul pe care aceste dispoziţii îl au în piaţa serviciilor feroviare ori că au fost identificate sursele de susţinere a acestor drepturi şi beneficii”, consideră șeful statului.
El argumentează că noile costuri financiare impuse operatorilor privați din domeniu ar putea fi transferate către consumatori prin majorarea tarifelor. În plus, impactul acestor drepturi și beneficii ar fi mai mare asupra companiilor private decât asupra celor de stat, fapt ce ar afecta concurența în domeniu.
„Legea privind statutul personalului feroviar, prin riscurile cu privire la denaturarea concurenţei şi a liberei iniţiative pe piaţa transportului feroviar, ar putea afecta inclusiv capacitatea statului de a-şi îndeplini în mod corespunzător obligaţii asumate atât în contextul politicii europene în domeniul transportului feroviar, cât şi în cel al politicilor naţionale (…) Apreciem ca fiind necesară consultarea amplă şi reală a tuturor actorilor din piaţa de transport feroviar din România, în vederea asigurării unei depline concordanţe a dispoziţiilor adoptate cu reglementările europene şi cu tendinţa de liberalizare a acestei pieţe”, se arată în cererea de reexaminare.