În forma adoptată de Parlament, proiectul de lege elimină o situație de incompatibilitate pentru funcționarii parlamentari. ”Nu se află în situație de incompatibilitate funcționarul public parlamentar care este desemnat printr-un act administrativ, emis în condițiile legii, să facă parte din consiliile de administrație ale regiilor autonome sau societăților aflate în subordinea, sub autoritatea ori sub controlul Camerei Deputaților, Senatului sau Parlamentului, după caz, ori din cadrul unor organisme sau organe colective de conducere constituite în temeiul actelor normative în vigoare și aflate sub control parlamentar”, se arată în legea trimisă lui Iohannis spre promulgare și pentru care acesta cere CCR să se pronunțe privind constituționalitatea.
Pe lângă o serie de obiecții legate de formulări imprecise ale legii, președintele reclamă legea instituie un privilegiu pentru funcționarii publici parlamentari, eliminându-se o serie întreagă de incompatibilități prin această excepție. ”Având în vedere modul de redactare a dispoziției criticate, se poate ajunge și la interpretarea conform căreia un funcționar public parlamentar poate ocupa chiar funcția de membru al Guvernului (organ colectiv aflat sub control parlamentar)”, se arată în textul sesizării.
Parlamentul își extinde nelegitim puterile
În al doilea rând, este neclară procedura prin care se vor putea face aceste numiri. ”În situația în care un funcționar public parlamentar este desemnat printr-un act administrativ să facă parte din „cadrul unor organisme sau organe colective de conducere constituite în temeiul actelor normative în vigoare și aflate sub control parlamentar”, nu este clar ce instituție va reprezenta acesta și în ce raporturi juridice se va afla cu autoritatea care realizează respectiva desemnare printr-un act administrativ”, reclamă președintele.
De asemenea, președintele susține că legea uzurpă din atribuțiile puterii executive în favoarea celei legislative încălcând astfel separația puterilor în stat. ”Având în vedere că funcționarii publici parlamentari își mențin raportul de serviciu și statutul special conferit „în scopul realizării prerogativelor constituționale ale Parlamentului”, potrivit art. 2 din Legea nr. 7/2006, pe durata ocupării celorlalte funcții menționate în lege, are loc o ingerință în sfera puterii executive, contrară art. 1 alin. (4) din Constituție. Mai mult, nefiind clar dacă persoanele astfel desemnate reprezintă în continuare interesele Parlamentului, conform statutului special al acestora, indirect, se ajunge la legiferarea unei noi forme de control parlamentar, ceea ce contravine art. 111 din Constituție.