ComenteazăDe asemenea, Klaus Iohannis a condamnat încercările de recreare a unor „sfere de influență” în regiune și a reafirmat „susținerea puternică a României pentru dreptul Ucrainei de a-și alege propriile opțiuni de politică externă și de securitate”.
„Președintele României a reiterat sprijinul pentru politica de nerecunoaștere a anexării ilegale a Peninsulei Crimeea și a apreciat comportamentul responsabil al Ucrainei în vederea evitării creșterii tensiunilor”, a transmis Administrația Prezidențială.
În replică, Vladimir Zelenski „a mulțumit României pentru sprijinul vocal și activ atât în cadrul Uniunii Europene, cât și al NATO.”
Situația comunității românești din Ucraina
Problemele privind respectarea drepturilor minorității românești prezent pe teritoriul Ucrainei, în contextul legii educației, care interzice învățământul în limba minorităților, a fost abordată în convorbirile avute de cei doi șefi de stat. În cadrul acestor discuții, Klaus Iohannis a cerut părții ucrainene să declare inexistentă „limba moldovenească”, pe care autoritățile ucrainene au recunoscut-o în aprilie 2021, și să recunoască identitatea limbii românesc pentru întreaga comunitate.
„Președintele Volodimir Zelenski a menționat că înțelege preocupările părții române legate de drepturile persoanelor aparținând minorității române și și-a manifestat disponibilitatea pentru identificarea de soluții”, transmite Administrația Prezidențială.
După ruși, românii sunt cei mai numeroși minoritari din Ucraina. Doar că în documentele oficiale, jumătate sunt vorbitori de limbă moldovenească, iar jumătate, de română – o invenție care sparge comunitatea în două. Scopul Kievului, susțin românii din Ucraina într-un reportaj Libertatea, este să elimine riscul unei majorități lingvistice românești în raioanele din preajma Cernăuțiului.
327.000 de vorbitori de română și „moldovenească” a numărat ultimul recensământ care face o împărțire etnică a populației ucrainene, cel din 2001.