Şeful statului a afirmat că, „într-o democraţie liberală solidă, bazată pe alegeri libere şi corecte, nu este acceptabilă nici aşa-numita ‘dictatură a minorităţii’, dar nici ‘dictatura majorităţii’, care, prin abuz, în baza concepţiei ‘câştigătorul ia totul’, să afecteze pluralismul, echilibrul social şi funcţionarea democratică a societăţii bazate pe statul de drept”. Adică, după cum a arătat preşedintele, să se ajungă la ‘democratură’, cum este definită în mediile de specialitate.
„Sunt convins că, într-o societate democratică solidă, atât majoritatea, cât şi opoziţia trebuie, în egală măsură, să acţioneze având în vedere acelaşi angajament, comun şi responsabil, pentru interesul public – al cetăţenilor şi al societăţii. Acest angajament trebuie să vină, absolut întotdeauna, pe primul loc, înaintea mizelor oricăror confruntări politice – chiar dacă şi acestea sunt normale în democraţie”, a spus Klaus Iohannis.
El a subliniat că niciun politician ales de oameni să le reprezinte interesele nu poate ignora vocea cetăţenilor. „Cu cât puterea şi opoziţia refuză să asculte ce doresc cetăţenii, inclusiv atunci când coboară în stradă, cu atât se adânceşte ruptura dintre societate şi clasa politică. Iar consecinţele sunt dramatice pentru toţi, cu efecte pe termen lung. Dar majoritatea, tocmai pentru că este majoritate, trebuie să ştie să acţioneze în exercitarea puterii cu o necesară reţinere autoimpusă şi cu toleranţă faţă de eforturile opoziţiei, într-o manieră inclusivă şi transparentă. Pentru că majoritatea trebuie să fie conştientă că şi ea, la rândul său, va deveni cândva minoritate”, a arătat şeful statului.
El a reafirmat că, într-o societate democratică, critica normală exercitată de opoziţie nu poate fi văzută ca element distructiv şi nu poate fi interpretată ca lipsă a acceptării rezultatelor scrutinului democratic, ci este „doar o parte – la fel de legitimă ca efortul şi activitatea majorităţii – a unui sistem democratic liberal sănătos”.
Potrivit şefului statului, o societate democratică solidă, de tip liberal, are nevoie ca măsurile luate de majoritate să nu afecteze statul de drept în sens larg şi să nu urmărească afectarea ‘jocului’ democratic, care presupune, în final, alternanţa la putere prin alegeri libere.
„În plus, o societate democratică solidă necesită respectarea principiului cooperării loiale şi constructive între instituţiile democratice ale statului, care trebuie să se respecte reciproc. Este un principiu valoros – nu doar în cazul situaţiilor de coabitare politică, ce nu este deloc în contradicţie cu principiul, la fel de important, al separaţiei puterilor. Separaţia puterilor într-o democraţie solidă înseamnă cooperare constructivă pentru realizarea interesului public, înseamnă respect reciproc între instituţiile statului aparţinând diferitelor puteri, precum şi echilibrul şi controlul reciproc dintre acestea”, a susţinut Iohannis.
El s-a declarat deplin conştient de dificultatea sarcinii pe care o are Comisia de la Veneţia în elaborarea unor eventuale linii directoare ale Consiliului Europei privind rolul şi responsabilităţile majorităţii politice în interacţiunea cu opoziţia într-o societate democratică.
„Nu doar pentru că am încredere în competenţa Comisiei de la Veneţia, care a fost confirmată de atâtea ori, ci şi pentru că este absolută nevoie de acest succes. El este imperativ necesar pentru că sistemul democratic european trebuie să fie solid şi sănătos, pentru că scopul final al acestui efort este de fapt siguranţa democratică şi prosperitatea tuturor şi a fiecăruia dintre cetăţenii europeni”, a adăugat Klaus Iohannis.