22 comentariiSituația Ursulei von der Leyen se complică din ce în ce mai mult înainte de votul de validare pentru încă cinci ani, care trebuie să aibă loc joi, 18 iulie. Curtea de Justiție a Uniunii Europene a decis miercuri, 17 iulie, că liderii Comisiei Europene nu au oferit publicului „un acces suficient de larg” la contractele privind vaccinul contra COVID-19, constatând nereguli în justificarea sa pentru redactarea unor părți ale documentelor.
Surse politice din zona Partidului Socialiștilor Europeni (PES) au precizat că, în continuare, Ursula von der Leyen are șanse să treacă la votul de mâine, când trebuie să adune 361 de voturi, fiind o înțelegere între PPE (popularii europeni), PES (socialiștii și social-democrații), Renew și Verzi, pentru susținerea acesteia.
Cu toate acestea, la nivelul PPE există și variante de rezervă, în cazul unei surprize la votul de mâine. Siegfried Mureșan, vicepreședinte al PPE și al Grupului Popular din PE, s-a declarat încrezător că Ursula von der Leyen va trece la votul de mâine.
„Ursula von der Leyen și-a manifestat disponibilitatea să fie candidata noastră pentru un al doilea mandat. A fost candidată. Am câștigat alegerile cu ea candidată, Consiliul a susținut-o, inclusiv cu sprijinul României, iar mâine va fi votată. Nu s-a discutat nicio altă alternativă până în momentul de față”, a afirmat Siegfried Mureșan, într-o declarație dată jurnaliștilor români de la Strasbourg.
Pe de altă parte, surse din PPE au precizat că sunt mari emoții privind votul de joi. Potrivit acestora, șefa Comisiei Europene ar putea lua doar 130, maximum 140 de voturi, din cele 188 ale propriului grup.
Conform informațiilor obținute de corespondentul Libertatea la Strasbourg, italienii și francezii din PPE nu vor să o voteze, însă sunt probleme și cu polonezii, și cu o parte din nordici. Iar acestea sunt probleme doar la nivelul PPE, partidul din care face parte von der Leyen. „Nu va fi simplu deloc să facă 361 de voturi, la vot secret”, au conchis surse din PPE pentru Libertatea.
Pe de altă parte, două nume au fost inițial luate în considerare, ca variantă de rezervă. Kyriakos Mitsotakis, premierul Greciei, este una din variante. Mitsotakis a făcut parte și din echipa de negociere a funcțiilor de top la nivelul UE.
Andrej Plenković, premierul Croației, este văzut ca a doua variantă. G4Media a avansat și numele lui Klaus Iohannis, care și-ar fi „arătat disponibilitatea”. Surse liberale din Parlamentul European au precizat că nici nu pot confirma, nici infirma posibila disponibilitate a lui Iohannis privind funcția de șef al Comisiei Europene.
Pe de altă parte, Klaus Iohannis începe să fie luat în calcul pentru funcția de Înalt Reprezentant al UE pentru Ucraina, o poziție proaspătă în noua arhitectură europeană, potrivit informațiilor Libertatea.
Acestuia i s-ar fi propus de mai mult timp funcția, însă inițial partea română a condiționat acceptarea de preluarea, peste doi ani și jumătate, a șefiei Consiliului European. În schimb, surse politice au precizat că modul cum e creionat în prezent mandatul de Înalt Reprezentant pentru Ucraina ar fi mult mai ofertant, ceea ce a condus la o reevaluare din partea șefului statului român.
„Nu speculez despre intențiile domnului președinte”, a punctat Siegfried Mureșan, într-o declarație dată jurnaliștilor. Chestionat cum e văzută de PPE funcția de Înalt Reprezentant al UE pentru Ucraina, Mureșan a precizat: „Nu e nimic de discutat în mod concret pe acest subiect în momentul de față”.
Conform negocierilor din prezent, portughezul Antonio Costa (fost premier) va fi președintele Consiliului European. Popularii europeni susțin că Antonio Costa va fi pentru doi ani și jumătate președinte al Consiliului, însă socialiștii interpretează termenii negocierilor ca fiind un mandat pentru toți cei cinci ani.