ComenteazăObiecțiile președintelui sunt legate de imprecizii de tehnică legislativă ale proiectului de lege, dar sunt și considerații legate de conținutul legii.
Prima observație se referă la faptul că înscrierea unei substanțe pe lista celor aflate sub control se face ”la propunerea ministrului sănătății sau a ministrului afacerilor interne, la un interval de 6 luni de la formularea propunerii”.
”Este neclar dacă modificările tabelelor sunt realizate într-un termen de maximum 6 luni de la data transmiterii propunerilor sau dacă obligația vizează modificarea acestora chiar la finalul intervalului de 6 luni. În al doilea rând, reglementarea este una incompletă, neprecizându-se că ministrul sănătății, respectiv ministrul afacerilor interne sesizează, de fapt, Guvernul cu un proiect de lege”, se arată în textul sesizării, alături de alte observații legate de formulările unor articole.
În ce privește prevederile care vizează scoaterea în afara legii a etnobotanicelor, Klaus Iohannis susține că introducerea conceptului de ”substanță psihoactivă nouă” este în concordanță cu prevederile legislației europene, dar cere ca proiectul adoptat de Parlament să preia și pașii procedurali prin care este impus controlul asupra ”substanțelor psihoactive noi”.
”În lipsa unei astfel de trimiteri, apreciem că norma este una neclară și imprecisă, substanțele psihoactive noi nefiind prevăzute în mod expres în cuprinsul unui act normativ”, consideră șeful statului.
Apoi, Iohannis este nemulțumit de prelungirea termenului de la 24 de ore la cinci zile în care procurorul care începe urmărirea penală împotriva unui consumator poate dispune evaluarea consumatorului de către centrul de prevenire, evaluare și consiliere antidrog, în scopul includerii acestuia în circuitul integrat de asistență a persoanelor consumatoare de droguri.
Prelungirea termenului de la 24 de ore la 5 zile – mai ales în situația în care acestea se află în stare de arest preventiv, în sevraj – poate conduce la consecințe negative. La stabilirea unui termen adecvat, considerăm că trebuie să se aibă în vedere și faptul că un interval de timp mai mare în care persoanele în cauză nu pot beneficia de un tratament specializat – corelat cu insuficiența programelor de tratament pentru consumatorii de droguri și limitările asistenței medicale acordate în centrele de reținere și arestare preventivă – poate conduce la înrăutățirea situației persoanei în cauză.
Textul cererii de reexaminare
Nu în ultimul rând, șeful statului are obiecții legate și de cuantumul pedepsei pentru deținere de droguri pentru consum propriu, sancționată cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau amendă.
Asistență pentru dependenți, nu sancționare
Iohannis evocă faptul că Organizația Mondială a Sănătății consideră dependența de droguri o boală cronică ce necesită asistență medico-psiho-socială specializată. ”În România, în prezent, serviciile de asistență medico-psiho-socială specializată răspund într-o măsură mică nevoilor persoanelor dependente de droguri și nevoilor de sănătate publică privind prevenirea transmiterii HIV/SIDA, hepatitelor virale B, C și TBC”, se arată în cererea de reexaminare.
Șeful statului amintește că, potrivit Strategiei Naționale Antidrog 2013–2020, reducerea consumului de droguri se poate obține prin educație și prevenție, precum și prin combaterea traficului, și mai puțin prin sancționarea consumatorilor.
”În mod similar, la nivel internațional, soluțiile propuse de forurile internaționale din domeniu (Organizația Mondială a Sănătății, Oficiul Națiunilor Unite pentru Droguri și Criminalitate – UNODC sau Programul Comun al Națiunilor Unite privind HIV/SIDA – UNAIDS) ca răspuns la problemele sociale și medicale generate de dependența de droguri se concentrează pe dezvoltarea rețelei de servicii specializate, cu precădere în comunitate, dat fiind faptul că măsurile care urmăresc pedepsirea persoanelor dependente de droguri au o eficiență socială redusă și costuri mari”, argumentează șeful statului.