Iohannis și Zelenski și-au informat în mod diferit cetățenii. Ucraina are ca politică „să sară” din rezumatele oficiale problemele delicate ridicate de România

După discuția telefonică de miercuri, 4 ianuarie 2023, dintre președinții României și Ucraina, presa ucraineană a scris despre solicitarea lui Klaus Iohannis către omologul său Volodimir Zelenski să fie „remediată” legea minorităților naționale din Ucraina, criticată de comunitatea românească și MAE al României.

Ucrainenii nu au aflat despre discuția cu legea minorităților de la Zelenski

O serie de publicații ucrainene, printre care „Ukrainska Pravda” (Adevărul ucrainean)  sau RBK-Ukraina, au tradus comunicatul de presă al Administrației Prezidențiale a României. Ei l-au citat pe Klaus Iohannis, nu pe propriul președinte, Volodimir Zelenski. Acesta din urmă, nici pe Facebook, nici pe Telegram și nici pe website-ul oficial a Oficilului (Administrației) Președintelui din Kiev nu a amintit despre acest subiect sensibil al relațiilor bilaterale. 

Există, practic, două rezumate diferite ale convorbirii de miercuri, dintre cei doi președinți: 

1. Administrația Prezidențială a României a informat că în timpul conversației Iohannis „s-a referit pe larg la recenta lege a minorităților naționale adoptată de Ucraina, care a creat preocupare și nemulțumire la nivelul autorităților române și al reprezentanților comunității românești din Ucraina”, solicitând Kievului „identificarea rapidă de soluții care să răspundă și să remedieze aceste preocupări”.
2. Președinția ucraineană a scris că au fost discutați „unii pași de dezvoltare a cooperării ucraineano-române, în special în domeniul apărării”. „Am adus mulțumiri României pentru solidaritate și susținere în contracararea agresiunii ruse. Am discutat despre formula păcii și unele subiecte ale agendei bilaterale”, a menționat Volodimir Zelenski pe canalul său oficial de Telegram, care are circa 1 milion de abonați.

Nu este pentru prima dată când comunicatele de presă din cele două state se concentrează pe teme diferite. 

De obicei, partea română informează pe larg despre discuțiile pe tema drepturilor minorității românești din Ucraina, iar partea ucraineană ignoră în comunicatele oficiale acest subiect.

Exemplul Aurescu – Kuleba referitor la ”limba moldovenească”

De exemplu, pe 29 noiembrie 2022 MAE al României informa că în timpul întâlnirii cu omologul său ucrainean Dmytro Kuleba, ministrul Bogdan Aurescu a reamintit solicitarea repetată a părții române ca Ucraina să recunoască inexistența așa-zisei „limbi moldovenești”. În comunicatul său partea ucraineană nu a amintit nimic despre acest subiect de discuții.

„Ne-am concentrat în timpul discuțiilor asupra subiectului susținerii în continuare a Ucrainei și importanței îmbunătățirii conexiunii între Ucraina și România pentru o circulație mai bună a persoanelor și bunurilor”, a spus Dmytro Kuleba, potrivit MAE al Ucrainei. 

S-a întâmplat și până la invadarea Ucrainei

Astfel de cazuri au fost și până a început războiul. În iunie 2021, Bogdan Aurescu i-a cerut omologului său Dmytro Kuleba același lucru: ca, pornind de la recunoașterea identității între limba română și așa-zisa „limbă moldovenească”, confirmată de partea ucraineană în luna aprilie 2021, acesta să recunoască oficial inexistența „limbii moldovenești”.

MAE al Ucrainei din nou nu a scris nimic despre acest subiect de discuții, amintind de „o serie de teme: de la desfășurarea în viitorul apropiat al unor consultații în domeniul învățământului și dezvoltarea infrastructurii de frontieră până la crearea unor noi posibilități în comerț și investiții între Ucraina și România”.  

Patru aliniate consacrate românilor din Ucraina la București și nici unul la Kiev

Acum 2 ani, a mai existat o convorbire telefonică Iohannis – Zelenski, cu exact același rezultat. 

Pe 12 mai 2021, Administrația Prezidențială de la București a publicat un comunicat de presă consacrat discuției telefonice cu Volodimir Zelenski, în care, în patru aliniate, este descrisă discuția despre protecția drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale din Ucraina. Președintele României a făcut un apel la omologul său ca autoritățile ucrainene centrale și locale să îi implice în consultări aprofundate pe etnicii români pe teme ce țin de drepturile persoanelor aparținând minorității române din Ucraina.

Președintele Klaus Iohannis a acordat un spațiu amplu într-o convorbire telefonică de acum 2 ani problemelor legate de drepturile persoanelor aparținând minorității române din Ucraina, cu accent pe dreptul la educație în limba română, și a subliniat necesitatea soluționării acestora, în cel mai scurt timp pe calea dialogului.

Atunci, oficiul Președintelui de la Kiev a scris și el pe larg despre această discuție, dar, ca și în ianuarie 2023, nu a amintit deloc despre subiectul drepturilor minorității românești din Ucraina. 

În comunicatul de presă al părții ucrainene din 2021 s-a amintit despre securitate, pandemie, agresiunea rusă din Donbas și aspirațiile europene ale Ucrainei. Partea ucraineană a menționat relațiile comerciale înfloritoare dintre cele două state.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro