În scrisoarea adresată „oamenilor, în general, spectatorilor, în special, prietenilor şi celor care nu-mi mai sunt prieteni”, managerul TNB spune că nu este prima dată când este supus presiunilor și când este obligat să treacă prin astfel de situații.

Potrivit lui, ce face acest caz deosebit față de celelalte este că de această dată nu este vorba de propria persoană, ci de instituția pe care o conduce.

Redăm mai jos întreaga scrisoare a lui Ion Caramitru:

„Mă adresez pe această cale oamenilor, în general,
spectatorilor, în special, prietenilor şi celor care nu-mi mai sunt prieteni.

Când am debutat în rolul Eminescu, în 1964, la TNB, regizorul Sică Alexandrescu mi-a scris o dedicaţie pe cartea dăruită la premieră: «Dragă Caramitru, cine are talent are şi mulţi duşmani, tu ai mult talent, îţi doresc cât mai mulţi duşmani!»

Pot să-i spun maestrului meu că urarea s-a împlinit. Am
destui duşmani şi în teatru, şi în Parlament, şi în Guvern şi chiar pe stradă.

Am ajuns, iubite maestre, la maturitate!

Nu am a-mi reproşa mai nimic, nici privind conduit mea
civică, nici profesională şi nici material. Trebuie să-mi reproşez încrederea
în oameni şi naivitatea de a uita ceea ce românul, tot timpul, ştie, că
surprizele majore, dramatice şi uneori chiarr tragic vin de la cei cărora,
într-un fel sau altul, le-ai făcut doar bine în viaţă şi în carieră.

De aici şi până la linșajul mediatic pe care îl trăiesc, e
doar un pas.

Trebuie să mă apăr, să dovedesc, să mă dezbrac în faţa
lumii, pentru a arăta unde mă doare şi ce am de gând să fac. Cam cum era în
comunism.

Am mai trecut prin asta. Sunt pregătit.

Mă simt nevoit, pentru a treia oară în ultimii douăzeci de ani,
să-mi salvez onorabilitatea.

În 2001, tot la iniţiativa Ministerului Culturii, s-a decis
un control, chitit să mă compromită, în legătură cu UNITER. La final, am
câştigat în instanţă, un process de calomnie care s-a încheiat cu condamnarea penală
a Secretarului de Stat Ion Antonescu, zis „Mareşalu“. Am cerut, atunci, daune
morale de 1 Leu, fiindcă nu câștigul material m-a interesat, ci ca adevărul să
iasă la lumină.

Între 2015 şi 2017, am fost controlat în toate ipostazele de
funcţionar public, de binecunoscutul organism ANI. În 2017, dosarul a fost
clasat.

Astăzi, mă pregătesc pentru a treia încercare. Acuzele curg
torenţial, sunt deja un infractor, terenul e aproape inundat.

Numai că astăzi, cauza mea este, în principal, salvarea de
la inactivitate şi faliment a Teatrului Naţional din Bucureşti şi a
principalelor instituţii naționale ale României, aflate în directă legătură cu
Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale, responsabil, de facto, de
activitatea noastră.

Alături, un alt traseu de abordat, pornit de la delaţiuni şi
neadevăruri venite de la câţiva colegi lipsiţi de scrupule.

Sunt pregătit şi pentru asta.

Vreau să-mi asigur prietenii că nu am nevoie de ajutor, că am adevărul de partea mea şi că voi lupta să-l dovedesc. Îi rog doar să mă urmărească în tot ce fac”.

Citește și:OPINIE | UE a căzut în capcana populiștilor și a crescut distanța față de cetățeni

 
 

Urmărește-ne pe Google News