Ion Iliescu, inculpat în Dosarul Revoluției. Fostul președinte e acuzat de crime împotriva umanității

Procurorii au luat aceeași decizie și în cazul lui Gelu Voican Voiculescu, relatează digi24.

Ion Iliescu, membru şi preşedinte al C.F.S.N., Gelu Voican Voiculescu, membru C.F.S.N. şi fost vice prim-ministru al Guvernului României, Iosif Rus, fost comandant al Aviaţiei Militare, şi Emil (Cico) Dumitrescu, fost membru CFSN, sunt acuzaţi în dosarul Revoluţiei din decembrie 1989 de infracţiuni contra umanităţii.

Ion Iliescu, inculpat în Dosarul Revoluției după 29 de ani

Potrivit Mediafax, cercetările au vizat stabilirea situaţiei de fapt în privința deciziilor politice și militare luate de grupul de decizie al Consiliului Frontului Salvării Naţionale (C.F.S.N.), format din Ion Iliescu, Silviu Brucan, general locotenent Victor Atanasie Stănculescu, general maior(r) Nicolae Militaru (reactivat ulterior, înaintat în grad militar şi numit ministru al apărării) şi Gelu Voican Voiculescu.

Din probatoriul administrat de procurori reiese că întreaga forță militară a României, Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul de Interne – Departamentul Securităţii Statului, precum şi Gărzile Patriotice, începând cu data de 22.12.1989, orele 16:00, s-au pus la dispoziţia Consiliului Frontului Salvării Naţionale şi conducerii acestuia.

Recomandări

Copiii-eroi în revoluția din 1989: uciși accidental, pentru că au protestat contra lui Ceaușescu sau împușcați ca „teroriști” la intrarea în era Iliescu

Peste 12 milioane de cartușe, trase după 22 decembrie 1989

Din acel moment, liderii C.F.S.N. au luat deciziile importante cu caracter politic şi militar, urmărind accederea la puterea politică a unui grup preconstituit şi legitimarea politică în faţa poporului român.

„Pentru atingerea acestor scopuri, începând cu seara zilei de 22.12.1989, ar fi fost lansată o amplă şi complexă activitate de inducere în eroare (diversiuni şi dezinformări), coordonată de unii componenţi ai Consiliului Militar Superior (structură aflată în subordinea C.F.S.N.), acceptată şi asumată de factorii decizionali ai C.F.S.N.. Din Consiliul Militar Superior au făcut parte general locotenent Atanasie Victor Stănculescu, general de armată Nicolae Militaru şi şefi de direcţii militare. La rândul lor, cei patru inculpaţi ar fi participat în mod direct la exercitarea de diversiuni şi dezinformări”, arată Parchetul General, conform sursei citate.

Potrivit procurorilor, prin instaurarea unei psihoze generalizate a terorismului ar fi fost create numeroase situaţii de foc fratricid, trageri haotice și au fost date ordine militare contradictorii.

În acest context, în intervalul 22-30.12.1989 au fost trase aproximativ 12.600.000 de cartuşe.

Peste 800 de morți și 2.000 de răniți din cauza psihozei teroriste

Anchetatorii susțin că psihoza teroristă ar fi fost indusă cu intenție prin diversiuni şi dezinformări. Acest lucru a provocat, după 22 decembrie 1989, 862 de decese, 2.150 răniri, lipsirea gravă de libertate a sute de persoane, vătămări psihice.

Procurorii afirmă că aceste consecințe tragice au fost mult mai grave decât cele ale represiunii exercitate între 17 și 22 decembrie 1989 (orele 12).

Recomandări

PNL a plătit o campanie în care Călin Georgescu a fost promovat intens pe TikTok, similară cu o campanie a Rusiei în Ucraina, a descoperit ANAF

De asemenea, diversiunile şi dezinformările ar fi creat condiţiile condamnării şi execuţiei cuplului prezidenţial Ceauşescu printr-un proces penal simulat.

„Probatoriul administrat în cauză relevă că inculpaţii Ion Iliescu şi Gelu Voican Voiculescu ar fi dezinformat în mod direct prin apariţiile televizate şi emiterea de comunicate de presă (contribuind astfel la instaurarea unei psihoze generalizate a terorismului), ar fi participat la dezinformarea şi diversiunea exercitate pentru executarea cuplului Ceauşescu şi ar fi acceptat şi asumat politic acte diversioniste comise de unele cadre cu funcţii de conducere din M.Ap.N., fără a interveni pentru stoparea lor”, spun procurorii.

În calitate de comandant al Aviației Militare, Iosif Rus, ar fiintervenit în noaptea de 22 spre 23 decembrie 1989, fără drept şi în deplină cunoştinţă de cauză, asupra planului de apărare a Aeroportului Internaţional Otopeni şi ar fi contribuit astfel la moartea a 48 de persoane (40 de militari şi 8 civili), precum şi la rănirea gravă a altor 15 persoane, notează sursa citată.

Pe 23 decembrie 1989, Iosif Rus a dat ordinul diversionist prin care au fost schimbate cocardele tricolore ale elicopterelor Regimentului 61 Boteni, iar asta ar fi dus la deschiderea focului fratricid și implicit la rănirea unor persoane. De asemenea, comandatul a emis și ale ordine militare care ar fi contribuit la agravarea psihozei teroriste.

Potrivit procurorilor, Emil (Cico) Dumitrescu ar fi contribuit în mod direct la manifestarea fenomenului diversionist în perioada 22-30 decembrie 1989, prin aparițiile sale televizate din 22 decembrie 1989, precum și prin activitatea de conducere şi coordonare în cadrul Comandamentului militar instaurat la etajul XI al Televiziunii Române.

Recomandări

Prostia liberală nu schimbă datele „fenomenului Georgescu”. Ciucă, Rareș Bogdan nu sunt deranjați de forțele polițienești ale binelui?

Pe 22 mai, fostul președinte al României Ion Iliescu s-a prezentat la  sediul Parchetului instanței supreme, unde procurorii militari i-au adus la cunoștință în mod oficial acuzațiile din dosarul Revoluției.

Parchetul General a detaliat acuzațiile care i se aduc fostului președinte Ion Iliescu.

„Ca inițiator și coordonator al comandamentului unic de conducere (organism politico-militar) iar, mai apoi, în  calitate de președinte al CFSN (care și-a subordonat Consiliul Militar Superior), Iliescu Ion a acceptat și oficializat măsuri cu caracter militar, dintre care unele au avut un evident caracter diversionist. Prin exercitarea autorității depline, Iliescu Ion ar fi putut interveni pentru stoparea fenomenului diversionist, însă nu a acționat în acest sens. Psihoza teroristă ce a atins cote paroxistice în rândurile militarilor și civililor înarmați, coroborată cu multe ordine militare ce au prezentat caracter diversionist (deplasări de trupe ale unor unități militare, ordonate în general pe timpul nopții), au avut drept rezultat numeroase situații de foc fratricid și de deschidere a focului asupra  unor persoane ce nu desfășurau activități potrivnice mișcării revoluționare”, arată procurorii Parchetului General.

Pe 17 aprilie 2018, fostul președinte Ion Iliescu a fost pus sub acuzare în dosarul „Revoluției”.

Pe 13 aprilie 2018, președintele Klaus Iohannis a dat aviz pozitiv cererilor de urmărire penale a fostului președinte Ion Iliescu, fostului premier Petre Roman și Gelu Voican Voiculescu, în dosarul „Revoluției’. Decizia președintelui a venit la scurt timp după ce Gelu Voican Voiculescu fusese numit director al Institutului Revoluției Române.

Citește și GALERIE FOTO/ Timişoara, la 29 de ani după Revoluţie. Cum arată azi locurile unde, în 1989, s-a murit pentru libertate

Urmărește-ne pe Google News