„Pentru vârstă, trebuie să nu faci excese. Pentru vârste, ai nevoie de progrese. E o matematică simplă a vieții. Ca o paranteză, știu că Internetul e plin de meme-uri cu mine, cum că speranța moare penultima sau că am fost văzut la bancă, pentru un credit pe 30 de ani, etc. Pe unele le apreciez, atâta timp cât au umor, adică sunt inteligente. Lumea nu începe cu noi și cu siguranță nici nu se termină cu noi. Valabil pentru orice muritor”, a spus Ion Iliescu.

Fostul șef de stat a adăugat că „vârsta îți dă o măsură a granițelor, foarte subtile, de altfel, dintre curaj și tupeu, dintre prostie și altruism, dintre merite și experiență”.

„Nu cred că a trăi viața în acord cu niște standarde comune e o soluție: astăzi profesionalizarea începe mai devreme, joburile sunt mai copleșitoare, familiile apar mai târziu. Dar vârstele sunt importante: ale maturității, afectivității, așteptărilor. Vorba lui Caragiale: sunt vechi, domnule! Dar asta nu trebuie să însemne în mod necesar a fi retrograd, hiperconservator sau inamovibil”, a mai afirmat el.

Mai jos, un fragment din podcastul postat pe YouTube:

Ion Iliescu a împlinit duminică, 3 martie, vârsta de 94 de ani. El s-a retras din viața publică în ultimii ani și locuiește în aceeași vilă din cartierul Primăverii unde a stat după Revoluție. Iliescu a avut trei mandate de președinte al României: 1990-1992, 1992-1996 și 2000-2004.

Ion Iliescu vorbind la telefon pe 22 decembrie 1989, la câteva ore după fuga lui Ceaușescu, în sediul fostului CC al PCR, actualmente sediul MAI. În dreapta imaginii, Petre Roman, viitor premier. Foto: Agerpres

Dosarul Revoluției 1989, plimbat între instanțe

În aprilie 2019, procurorul general de atunci, Augustin Lazăr, a anunțat finalizarea dosarului Revoluției și trimiterea în judecată a fostului vicepremier Gelu Voican Voiculescu (83 de ani) și a generalului Iosif Rus (88 de ani), fost comandant al Aviației Militare, acuzați de infracțiuni contra umanității. Amiralul Emil „Cico” Dumitrescu murise în ianuarie 2019.

În 2021, Dosarul s-a întors la procurorii militari din cadrul Parchetului General, după ce judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție au respins rechizitoriul și au decis restituirea dosarului pentru a fi refăcut.

În august 2022, Ion Iliescu a fost trimis din nou în judecată, iar procurorii au făcut public rechizitoriul neanonimizat. Iliescu a fost acuzat din nou de infracțiuni contra umanității, la fel ca Gelu Voican Voiculescu și Iosif Rus.

Însă, pe 24 februarie 2023, Înalta Curte de Casație și Justiție a decis trimiterea Dosarului Revoluţiei pentru soluționare la Curtea de Apel Bucureşti, susținând că nu are competența să judece acest caz, pentru că Ion Iliescu nu era șef de stat pe 22 decembrie 1989, ci doar membru al Consiliului FSN.

Peste 1.100 de oameni au murit la Revoluția din 1989 și mai mult de 3.000 au fost răniți, potrivit datelor oficiale.

Și Dosarul Mineriadei 1990 este tergiversat

Un caz similar s-a petrecut cu Dosarul Mineriadei. Nici la 34 de ani după ce minerii chemați la București i-au bătut pe manifestanții care protestau pașnic în Piața Universității, împotriva regimului Iliescu, justiția nu i-a condamnat pe cei vinovați. În perioada 13-15 iunie 1990, cel puțin 4 persoane au fost ucise de mineri și peste 1.000 au fost rănite.

După o tergiversare de 27 de ani, Dosarul Mineriadei a fost trimis în instanță abia în 2017, în urma unei cereri exprese a CEDO, care a obligat statul român să redeschidă ancheta. Dar, în 2019, Înalta Curte a decis să anuleze toate probele și să restituie dosarul la Parchetul Militar. Decizia a devenit definitivă în decembrie 2020.

Inițial, în 2017, în Dosarul Mineriadei, au fost trimişi în judecată Ion Iliescu, fostul premier Petre Roman (77 de ani) şi fostul director al SRI, Virgil Măgureanu (82 de ani), dar Curtea Supremă a decis în decembrie 2020 restituirea dosarului la Parchetul Militar și refacerea de la zero a anchetei.

 
 

Urmărește-ne pe Google News