ComenteazăȚiriac dă lunar 1.500 de euro statului român, pe post de chirie, pentru terenul de 12.500 de metri pătrați pe care și-a construit terminalul și care se află în apropierea Aeroportului Internațional Henri Coandă.
Compania aeriană a miliardarului, Ion Țiriac Air SRL, este deținută acum, oficial, de alte două companii, Bebington Investments Limited și Callum Investments Limited, ambele înregistrate în Cipru, și a intrat în afaceri cu Aeroportul Otopeni în urmă cu 23 de ani.
„Ion Țiriac Air SRL a încheiat în 1999, la doi ani de la înființare, un contract de asociere în participațiune cu Aeroportul Henri-Coandă pentru o perioadă de 49 de ani în vederea construcției unui terminal de aviație generală pe un teren al aeroportului cu o suprafață de 12.500 mp, rezultând o investiție totală de aproximativ 15 milioane de dolari”, scrie într-un răspuns al actualului director al Companiei Naționale Aeroporturi București (CNAB), George Dumitru Dorobanțu, pentru publicația citată.
Potrivit contractului de asociere în participațiune, compania statului a venit în asociere cu un teren de 12.500 metri pătrați chiar în incinta aeroportului, iar Ion Țiriac Air SRL cu o clădire evaluată de compania fostului tenismen la 15 milioane de dolari. Asocierea pentru desfășurarea de activități de aviație generală a fost încheiată pentru 49 de ani. Prin urmare, în anul 2048, va deveni proprietatea aeroportului Otopeni.
„Părțile convin ca repartizarea profitului către asociați să se efectueze pe baza bilanțului anual, însă nu mai târziu de o lună de la aprobarea bilanțului în Adunarea Generală anuală”, prevede contractul de asociere.
Numai că timp de 23 de ani, această asociere nu a produs un leu profit, în ciuda faptului că e vorba de o activitate de servicii de transport privat de lux.
„Ținând cont de lipsa de profit a Asocierii, până în acest moment, CNAB (Compania Națională Aeroporturi București) a încasat valorile minime garantate prin contract în cuantum aproximativ de 400 mii USD pentru perioada de referință”, a transmis George Dorobanțu.
Așadar, compania statului a încasat o chirie lunară de circa 1.500 de dolari sau de 0,0120 dolari pe metru pătrat – practic, chiria pentru un apartament de lux în centrul Bucureștiului, notează Newsweek.
Având în vedere prețurile actuale (2 euro/mp dacă nu are utilități și 10 euro/mp dacă are utilități trase), Ion Țiriac ar fi trebuit să plătească 125.000 euro lunar pentru terenul respectiv. Astfel, timp de 23 de ani, acesta a plătit o sumă de 167 de ori mai mică decât prețul real din piața imobiliară, mai scrie publicația.
Conform contractului semnat în urmă cu 23 de ani, participarea la profit ar fi trebuit să se facă astfel: „(a) pe durata amortizării investiției (…) profitul realizat se va repartiza în proporție de 70% pentru SC Ion Țiriac Air SA și de 30% Companiei Naționale Aeroportul Internațional București-Otopeni (actualul CNAB); (b) După amortizarea integrală a investiției, profitul realizat se va repartiza în proporție de 65% pentru Ion Țiriac Air SA și de 35% pentru CNAIBO SA (actualul CNAB)”.
Dacă asocierea nu realiza profit, părțile au prevăzut în contract obligația companiei lui Țiriac de a plăti o sumă modică către aeroport, aceasta reprezentând practic o chirie mascată pentru terenul din incinta aeroportului Otopeni pus la dispoziția companiei omului de afaceri, mai scrie publicația citată.
Pe lângă aeroportul privat, compania lui Țiriac operează și trei private jet-uri și un elicopter, valoarea acestora cumulată fiind de circa 70 de milioane de dolari.
Foto: EPA