Arhiepiscopul Tomisului a venit, marți, la Instanța Supremă. Magistrații s-au pronunțat asupra unei contestații în dosarul în care prelatul este acuzat de fraude cu fonduri europene, relatează Agerpres.ro.
La ieșirea din sediul Înaltei Curți, IPS Teodosie a fost întrebat de ce este singurul prelat împotriva căruia au fost formulate acuzații de corupție.
„Nu m-am dumirit. Se vor dumiri toți când va fi judecata. Nu îmi pun problema, înseamnă că Dumnezeu îngăduie așa ceva”, a spus arhiepiscopul, menționând pcă mulți oameni nu-l percep ca fiind corupt.
IPS Teodosie, la Înalta Curte de Casație și Justiție: „Judecata lui Dumnezeu este cea justă”
Potrivit sursei citate, arhiepiscopul Tomisului a mai fost întrebat care judecată este mai periculoasă, cea de pe pământ sau cea a lui Dumnezeu.
„Nu se vor pune în cumpănă nici una, nici alta. Judecata lui Dumnezeu este cea justă. Aici, sigur, oamenii judecă după puterea lor”, a menționat arhiepiscopul.
Magistrații Curții de Apel Constanța au decis începerea judecării dosarului în care Teodosie Petrescu, arhiepiscopul Tomisului, este acuzat de folosirea sau prezentarea cu rea-credință de documente ori declarații false pentru obținerea de fonduri europene
Dosarul controversat a ajuns la instanța supremă, după ce inculpații din acest dosar au făcut contestație.
Procurorii anticorupție susțin că, în perioada 2010-2016, arhiepiscopul Tomisului, Teodosie Petrescu, și alți cinci inculpați au folosit și prezentat declarații false la Agenția de Plăți și Intervenție în Agricultură (APIA) pentru a beneficia de fonduri europene.
Potrivit anchetatorilor, în documentele prezentate la APIA, inculpații au declarat, în mod nereal, că folosesc anumite suprafețe agricole (peste 300 ha), situate în zona denumită ”Ferma 3” — Nazarcea (localitatea Lumina, jud. Constanța), având categoriile de folosință ”vii pe rod cu struguri pentru vin”/”vii pe rod cu struguri nobili pentru vin”, în condițiile în care, începând cu anul 2010, pe respectivele suprafețe agricole nu mai existau astfel de culturi”.
Mai mult, în declarațiile depuse este menționat faptul că s-au respectat normele privind bunele condiții agricole și de mediu, precum evitarea instalării vegetației nedorite. În realitate, parcelele erau abandonate și invadate de buruieni, arată procurorii anticorupție.
DNA arată că a fost primită suma totală de 1.392.964 de lei prin obținerea pe nedrept de fonduri europene.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro