„Atât parlamentul, cât și justiția lucrează [la această problemă]”, pentru a stabili dacă legea are nevoie de modificări, a declarat sâmbătă procurorul general al Iranului, Mohammad Jafar Montazeri, citat de o agenție de presă iraniană. El nu a precizat ce ar putea fi modificat în lege de către cele două organisme, care sunt ambele în mare măsură în mâinile conservatorilor.
Echipa de evaluare s-a întâlnit miercuri cu comisia culturală a parlamentului „și va prezenta rezultatele într-o săptămână sau două”, a spus procurorul general.
Președintele Ebrahim Raisi a declarat sâmbătă că fundațiile republicane și islamice ale Iranului sunt înrădăcinate constituțional. „Dar există metode de implementare a constituției care pot fi flexibile”, a spus șeful statului.
Protestele au început pe 16 septembrie după moartea în custodia poliției moravurilor a Mahsei Amini, o tânără de 22 de ani de origine kurdă, arestată pentru că nu purta corespunzător hijabul.
În săptămânile următoare, femeile au protestat prin a-și arde vălurile islamice, iar protestele au devenit unele împotriva conducerii religioase a Iranului. După moartea lui Amini, tot mai multe femei au refuzat să poarte batic ca semn de opoziție față de conducerea țării.
Hijabul a devenit obligatoriu pentru toate femeile din Iran în aprilie 1983, la patru ani după Revoluția Islamică ce a răsturnat monarhia susținută de SUA. Această lege rămâne o problemă extrem de sensibilă într-o țară în care conservatorii insistă că ar trebui să fie o obligație, în timp ce reformiștii vor să fie o alegere individuală.
În iulie, președintele Raisi, un ultraconservator, a cerut mobilizarea „tuturor instituțiilor statului pentru a aplica legea hijabului”.
În septembrie, principalul partid reformist al Iranului a cerut abrogarea legii. Partidul Poporului Uniunea Islamică a Iranului, format din rudele fostului președinte reformist Mohammad Khatami, a cerut sâmbătă autorităților „pregătirea elementelor legale care deschid calea pentru anularea legii obligatorii a hijabului”.
Grupul de opoziție a cerut, de asemenea, republicii islamice „să anunțe oficial încetarea activităților poliției moravurilor” și să „permită demonstrații pașnice”, se arată într-un comunicat.
Iranul acuză Statele Unite și aliații săi, inclusiv Marea Britanie, Israelul și grupările kurde cu sediul în afara țării, că au sprijinit protestele de stradă pe care guvernul le numește „revolte”.
Organizația nonguvernamentală Iran Human Rights, cu sediul în Oslo, a declarat marți că cel puțin 448 de persoane au fost „ucise de forțele de securitate în cadrul protestelor în curs de desfășurare la nivel național”.
Șeful ONU pentru drepturile omului, Volker Turk, a declarat săptămâna trecută că 14.000 de persoane, inclusiv copii, au fost arestate în timpul represiunii.