Irina Vlah, fosta guvernatoare a Găgăuziei, și-a anunțat candidatura la preşedinţia Republicii Moldova. Maia Sandu rămâne favorită în sondaje

„Anunţ oficial că voi candida la funcţia de preşedinte al Republicii Moldova, în calitate de candidat independent. Programul meu electoral se va axa strict pe problemele concrete ale oamenilor şi pe soluţii pentru ele. Cunosc aceste probleme, pentru că permanent sunt alături de cetăţenii noştri, împreună cu ei. Ştiu ce-i doare şi ce aşteptări au”, a spus Irina Vlah, citată de publicația NewsMaker, preluată de news.ro.

Alegerile prezidenţiale vor avea loc în Republica Moldova pe 20 octombrie. Scrutinul se va desfăşura concomitent cu un referendum privind integrarea europeană a Republicii Moldova. Turul doi este programat pe 3 noiembrie, în caz de necesitate.

Printre cei care au anunţat deja că vor candida la scrutinul prezidenţial se numără Maia Sandu, actuala preşedintă a ţării, Tudor Ulianovschi, fost ministru de externe în guvernul Pavel Filip, Andrei Năstase, fondatorul Platformei Dreptate şi Adevăr şi fost ministru de interne, Vlad Filat, fost premier liberal-democrat, Ion Chicu, fost premier în perioada de președinție a socialistului Igor Dodon, și Alexandr Stoianogl, fost procuror general, susţinut de Partidul Socialiştilor.

Irina Vlah, în vârstă de 50 de ani, şi-a început cariera politică în Partidul Comuniştilor din Republica Moldova (PCRM). Aceasta a reprezentat PCRM în Parlamentul de la Chişinău din 2005 până în 2014. În anul 2014, Vlah a plecat din grupul parlamentar al comuniştilor, care a acuzat-o de colaborare cu alianţele pro-europene de atunci, iar în 2015 ea a ieşit din rândurile PCRM.

Recomandări

Casa din Timișoara „naționalizată” de primarul Fritz și locuită de clanul Momiță. Cum au obținut ocupanții strămutarea procesului care vizează evacuarea clădirii

Vlah a concurat pentru prima dată la alegerile pentru funcţia de başcan al Găgăuziei în 2015, în calitate de candidat independent, susţinută de Partidul Socialiştilor din Republica Moldova (PSRM). Vlah a câştigat scrutinul respectiv, dar şi pe următorul, conducând astfel regiunea autonomă găgăuză până în 2023.

După încheierea celui de-al doilea mandat de guvernatoare, ea a declarat în repetate rânduri că nu va ieşi din politică, a devenit activă pe reţelele sociale, a început să scrie şi să vorbească în limba română şi chiar şi-a publicat o autobiografie. Atunci, mulţi experţi au început să vorbească despre ambiţiile prezidenţiale ale Irinei Vlah. 

De-a lungul mandatelor sale la Comrat, Irina Vlah a avut uneori poziţii proruse, opunându-se de pildă măsurii Chişinăului de a interzice panglica Sfântului Gheorghe, simbol al agresiunii ruse în Ucraina. Totuşi, poziţiile ei proruse sunt mai moderate în comparaţie cu cele ale actualei şefe a Găgăuziei, Evghenia Guţul, o apropiată a oligarhului fugar Ilan Şor.

Potrivit unui sondaj publicat săptămâna aceasta de Institutul Republican Internaţional (IRI), la alegerile prezidenţiale din toamnă majoritatea cetăţenilor Republicii Moldova – 34% – ar vota pentru actuala preşedintă Maia Sandu.

Recomandări

Despre moartea moldovenească – ce ne spune recensământul din Republica Moldova

Şefa statului este urmată de fostul preşedinte al ţării, socialistul Igor Dodon, care nu şi-a anunţat însă candidatura, dar pentru care şi-ar da votul 18% dintre alegători.

Liderul „Partidului Nostru”, Renato Usatîi, şi fostul prim-ministru Ion Chicu ar acumula câte 5% din voturi în cadrul alegerilor prezidenţiale. Aceştia sunt urmaţi de primarul Chişinăului Ion Ceban, oligarhul fugar Ilan Şor şi fostul başcan al Găgăuziei, Irina Vlah, care ar obţine câte 4% din voturi.

Urmărește-ne pe Google News