“S-a întâmplat o nenorocire. Isabel s-a simţit brusc rău în timpul nopţii, dimineaţa am dus-o la spital, iar medicii spun că tot ce pot face e să o ţină în viaţă. Dar trebuie operată la Viena, aici nu se poate. Ne-aţi mai putea ajuta?”. Cam acesta a fost mesajul disperat pe care l-am primit pe la începutul lunii decembrie, din partea tatălui fetiţei de doi ani şi jumătate. Unul cu atât mai neaşteptat, cu cât Isabel era unul dintre cazurile care chiar “mergea” aparent numai spre bine, după operaţia din vara lui 2012, de la clinica vieneză AKH, pentru îndreptarea malformaţiei cardiace congenitale de care suferea, atrezie de valvă tricuspidă. A început o cursă contra cronometru. Dar minutele parcă se transformau în ore, orele în zile, iar zilele păreau deja ani. Conform doctorilor, o valvă buclucaşă se astupase, se înfundase, una montată la operaţia din 2012, împiedicând fluxul normal de sânge. “Cel mult, o putem stabiliza, pentru a fi transportabilă către Viena”. Fundaţia Ringier s-a mobilizat imediat, iar costurile transportului, inclusiv pentru personalul medical însoţitor, s-au rezolvat mai rapid decât găsirea propriu-zisă a unor bilete de avion la o companie ce acceptă astfel de cazuri medicale.
Până la urmă, Moş Nicolae i-a adus în dar familiei Codrea chiar operaţia de la Viena – “procedura Glenn”, în limbaj medical - care a decurs chiar mai bine decât se aşteptau chirurgii austrieci. În toamnă, va trebui să revină la Viena pentru control, apoi pentru cea de-a doua operaţie absolut necesară “reparării” malformaţiei ei, prin ceea ce se cheamă “procedura Fontan”. Şi va fi nevoie din nou de bani pentru transport şi toate cele trebuincioase. Dar până atunci, Isabel şi-a redescoperit zâmbetul şi bucuria jocurilor ei de copil. Iar acestea sunt marile mulţumiri şi recompense când poţi face ceva bun după ce un părinte îţi spune, cu voce cuprinsă de disperare şi teamă: “Vă rog, e grav, e urgent! Ajutaţi-ne!”.
Loghează-te în contul tău pentru a adăuga comentarii și a te alătura dialogului.