„Nu putem reduce dobânda și ROBOR-ul în jos dacă nu reducem acești trei factori în jos”, a spus Isărescu, referindu-se la inflație, deficit de cont curent și deficitul bugetar al statului.
Indicele ROBOR reprezintă media dobânzilor cu care se împrumută băncile între ele și este indicatorul de referință în contractele semnate de către români privind creditele în lei, așa cum e cazul celor contractate prin programul Prima Casă.
Senatorul ALDE Daniel Zamfir, șeful Comisiei Economice din Camera Superioară a Parlamentului, a spus că România s-a aliat cu zona euro în privința dobânzilor mici oferite la depozite, dar că la credite în țara noastră acestea sunt mult mai mari.
România versus alte state
Isărescu a afirmat însă, că statele din Vest au o inflație mai mică și deficite mai mici.
Zamfir a adus în discuție cazul Spaniei, însă Isărescu a spus că Spania este în zona euro, în timp ce România, nu.
Oficialul a arătat că România trebuie comparată cu Polonia sau Ungaria.
Numai că România are deficit de cont curent de 4% din Produsul Intern Brut (PIB) și un deficit bugetar de aproximativ 3%, în vreme ce Ungaria are surplus comercial, a mai arătat Isărescu.
Ce înseamnă acești factori
Inflația înseamnă media scumpirilor. Acestea au fost generate în România de către creșterea prețurilor la gaze și energie, de scumpirea carburanților, dar și de creșterile veniturilor în sectorul bugetar.
Deficitul bugetar o reprezintă diferența între veniturile și cheltuielile statului. Potrivit tratatelor europene, acesta nu trebuie să depășească 3% din Produsul Intern Brut (PIB). Anul trecut, România a încheiat cu un deficit de 2,88%, însă acest lucru s-a făcut după ce Exectivul a luat mai multe măsuri, precum tăieri de investiții sau forțarea companiilor de stat să ofere dividende mari.
Deficitul de cont curent este un indicator complex, folosit în special în măsurarea comerțului unei țări. În principal, este vorba de diferența între importuri și exporturi, adică deficitul comercial.
Pe lângă acestea, mai sunt incluse și veniturile nete – precum dividendele obținute de stat, dar și transferurile – precum fondurile europene primite de țară.