„Cel mai bun loc pentru a fi femeie” este dat în judecată pentru misoginism. Ce acuză femeile

Islanda este prezentată adesea ca „un paradis feminist. Țara are legi privind egalitatea de remunerare și antidiscriminare. Femeile dețin 47% din mandatele din Parlament și reprezintă 46% din consiliile de administrație ale companiilor islandeze. 

Dar pentru Maria Árnadóttir și pentru multe alte femei, cu care au vorbit CNN, portretizarea Islandei drept „paradis feminist” este departe de realitate.

Maria a declarat că iubitul ei a mai atacat-o și înainte, dar niciodată așa de violent cum a făcut-o în iulie 2016. „Chiar am crezut că o să mor în acea zi”, a povestit ea.

Individul a lovit-o repetat, în timp ce încerca să-i smulgă telefonul, după ce Maria a amenințat că va suna la poliție. Trei zile a agonizat acasă, cu nasul spart, și s-a chinuit să respire. În cele din urmă, a ajuns în camera de urgențe a unui spital din Reykjavik.

Caz abandonat de poliție 

Abia câteva luni mai târziu, și-a făcut curaj să meargă la poliție. A trimis fotografii cu rănile sale, note medicale, o listă cu martori ai violențelor și abuzului psihologic la care a fost supusă, precum și mesaje de la presupusul ei atacator, până atunci fostul ei iubit, în care el spune că a recunoscut agresiunea și a amenințat că va împărtăși fotografii nud cu ea dacă va vorbi. Un dosar judecătoresc include toate aceste documente.

Recomandări

Donald Trump a câștigat alegerile și este, din nou, președintele Statelor Unite ale Americii

Potrivit documentelor instanței, bărbatul a negat că a agresat-o, dar a recunoscut că a trimis amenințarea, deși a spus că nu a intenționat niciodată să-i dea curs. 

Dar pentru poliție, acele dovezi nu au fost suficiente.

Mai târziu a descoperit că nu era adevărat. Cazul nu fusese închis. În schimb, polițiștii nu au reușit să interogheze acuzații și, drept urmare, a apărut termenul de prescripție, potrivit autorităților judiciare care ulterior au revizuit speța.

Islanda, reclamată la CEDO

Árnadóttir este una dintre numeroasele femei care au reclamat autoritățile la Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

Procesul lor comun este coordonat de mai multe ONG-uri islandeze, inclusiv Stígamót, o organizație care militează împotriva violenței domestice și sexuale și oferă consiliere supraviețuitoarelor.

Steinunn Guðjónsdóttir, purtătorul de cuvânt al Stígamót, a declarat pentru CNN că grupul a analizat o serie de cazuri recente de presupusă violență împotriva femeilor care au fost respinse de poliție sau de procurori și a constatat că drepturile victimelor ar fi fost încălcate în mai multe dintre situație.

Recomandări

Donald Trump, discurs după primele rezultate la alegerile SUA 2024: „Cea mai mare mișcare politică a tuturor timpurilor” | VIDEO

În concluzie, sistemul de justiție este „misogin” și se încalcă în mod sistematic drepturile victimelor.

Guðjónsdóttir explicat că sunt cazuri în care dovezile au fost ignorate, iar termenele de prescripție au apărut, între altele, din cauza lipsei de acțiune a poliției.

Când are loc o crimă – care se întâmplă foarte rar în Islanda – toată forța polițienească merge să investigheze și este o prioritate uriașă. În mod evident, nu este cazul violului.

Steinunn Guðjónsdóttir:

Transparența este, de asemenea, o problemă, a spus Guðjónsdóttir, subliniind că, în conformitate cu legea islandeză, victimele nu au dreptul să-și vadă dosarele, ceea ce înseamnă că nu pot monitoriza progresul unei investigații.

Într-adevăr, cazurile de crimă sunt rare în Islanda, dar violurile nu sunt. Deși doar 13 la sută din cazuri sunt raportate poliției.

Um afdrif nauðgunarmála sem tilkynnt eru til lögreglu. Er 13% réttlæti nóg? pic.twitter.com/0kgmbGuNRp

— Stígamót (@stigamot) July 8, 2021

4 din 10 femei din Islanda, victimele agresiunilor 

Potrivit unui studiu de referință din 2018 asupra traumei, un sfert dintre femeile islandeze au suferit un viol sau o tentativă de viol de-a lungul vieții și aproximativ 40% au fost supuse violenței fizice sau sexuale de către partenerii lor. 

Recomandări

Un copil grav rănit într-un accident de autocar este executat silit de avocați. Întâi, aceștia s-au îndreptat împotriva tatălui

Acest număr este semnificativ mai mare decât media globală. Organizația Mondială a Sănătății spune că aproximativ 27% dintre femeile din întreaga lume au fost supuse violenței din partea unui partener.

Unnur Anna Valdimarsdóttir și Arna Hauksdóttir, experți în sănătate publică și epidemiologi la Universitatea din Reyjkavik, au condus cercetarea. Ele afirmă că au chestionat peste 30.000 de persoane, aproape o treime din întreaga populație feminină a țării.

„Am fost destul de surprinși de proporția foarte mare de femei care au suferit violență fizică sau sexuală în timpul vieții”, a declarat Hauksdóttir.

Oamenilor le-a fost greu să creadă că acestea sunt numere reale. Reacția spontană a fost: „40%?! În niciun caz!”.

Arna Hauksdóttir, expert în sănătate publică:

„Chiar și eu trebuie să recunosc că nu am vrut să cred asta. Dar am luat 20 dintre prietenele mele. E trist, dar opt dintre ele au trecut prin această experienţă”, întărește Arna.

Valdimarsdóttir și Hauksdóttir au spus că rezultatele au fost deosebit de greu de acceptat de o țară în care cultura egalității de gen este puternică.

„Islanda este un loc grozav pentru a fi femeie, avem acces la îngrijire medicală, îngrijire a copiilor, educație și la o mulțime de lucruri pe care majoritatea oamenilor care trăiesc pe acest Pământ nu le au. Dar avem o problemă”, a continiuat Hauksdóttir.

Ea a afirmat că este posibil ca însăși progresele făcute de Islanda în materie de egalitate de gen să explice numărul relativ mare de femei care raportează violența.

Cercetarea a scos la iveală un alt lucru îngrijorător: proporția femeilor care au suferit acte de violență a fost foarte similară în toate secțiunile societății islandeze: „Atunci începi să te gândești: Este acesta un fel de lege a naturii? Este aceasta o parte esențială a comportamentului uman?”.

Un grup care nu a fost surprins de rezultatele studiului asupra traumei a fost Öfgar, un ONG feminist care susține că cifrele reale ar putea fi chiar mai mari.

Nu cunosc vreo prietenă care să nu fi fost abuzată sexual, hărțuită, molestată sau într-o relație toxică.

Helga Ben, activistă feministă, pentru CNN:

Violența care prosperă în tăcere

„Ideea că Islanda este un paradis feminist ne-a fost băgată în cap încă de când eram copii: De ce ești atât de supărată? Le vezi pe aceste femei din țările lumii a treia? Aici, la noi, e așa de bine”, a rememorat Ólöf Tara, una dintre activiste.

„De-a lungul anilor, nu am avut niciodată puterea de a ne ridica vocea ca să vorbim despre asta. Violența prosperă în tăcere, pentru că, dacă vorbești, cineva se conectează cu povestea ta și își dă seama că aceasta este și povestea ei și apoi s-ar putea să înceapă să caute ajutor și să spargă tiparul, pentru că este un tipar generațional. L-am primit de la mama și mama l-a primit de la mama ei, la fel ca bunica de la mama ei, și îl voi duce cu mine”, a completat ea.

Öfgar oferă ajutor și sprijin victimelor și au jucat un rol esențial în cel de-al doilea val al mișcării #MeToo din Islanda.

Al doilea val al mișcării #MeToo a afectat fotbalul din Islanda

Grupul a spus că și-a dat seama că trebuie „să facă ceva” când a primit informații despre acuzații de violență sexuală și hărțuire pe numele unui bărbat, o celebritate locală din Islanda.

Fără să-l numească pe individ, Öfgar a publicat mărturii ale peste 20 de femei care au pretins că au fost abuzate și hărțuite de el. 

Bărbatul a fost exclus de pe lista invitaților unui eveniment cultural major din Islanda și susține că a suferit consecințe profesionale în urma acuzațiilor. El a negat faptele și a amenințat că va da grupul în judecată. 

Dezvăluirile au declanșat, însă, un nou val al mișcării #MeToo în Islanda, alți câțiva bărbați, inclusiv componenți ai echipei naționale de fotbal, fiind acuzați de comportament sexual necorespunzător.

Întregul Comitet Executiv al Asociației Islandeze de Fotbal a demisionat în august, după ce președintele Gudni Bergsson a negat că asociația a primit plângeri de violență sexuală, o afirmație care s-a dovedit ulterior a fi falsă.

Presupusul atacator, care a fost identificat drept Kolbeinn Sigþórsson, a emis ulterior o declarație în care a recunoscut că s-a comportat inadecvat, dar a negat orice violență.

Reacția împotriva mișcării #MeToo din Islanda a fost unul dintre lucrurile care au declanșat procesul împotriva guvernului.

Există multă presiune asupra supraviețoarelor să depună acuzații și să încerce ca făptuitorul să fie condamnat, dar „modul corect” nu funcționează, în marea majoritate a cazurilor.

Probabil că vor dura câțiva ani până când Curtea Europeană a Drepturilor Omului va ajunge la o decizie cu privire la proces. 

Maria are traume, fostul partener – 45 de zile de închisoare cu suspendare

Între timp, lupta Mariei Árnadóttir continuă. Ea spune că a fost diagnosticată cu tulburare de stres post-traumatic, a trebuit să-și ia concediu pentru că îi este greu să se concentreze pe sarcinile de zi cu zi. Ea pune problemele ei de sănătate mintală pe seama sistemului judiciar, despre care spune că a eșuat.

„Guvernul islandez recunoaște greșelile în investigarea cazului, care au dus la respingerea acestuia, din cauza termenului de prescripție”, a sous Fjalar Sigurðarson, ofițerul de informații la Ministerul Islandez al Justiției, într-o declarație pentru CNN.

El a afirmat că motivul pentru întârzierea anchetei a fost „incertitudinea” cu privire la acuzațiile aduse.

În timp ce cazul privind abuzul fizic împotriva lui Árnadóttir s-a prescris, fostul ei partener a fost condamnat pentru acuzații separate de amenințare în 2020.

Potrivit documentelor instanței, el a fost condamnat la 45 de zile de închisoare cu suspendare și a fost obligat să plătească despăgubiri.

Curtea Națională i-a respins recursul la începutul acestui an, menținând decizia. 

„Vrea ca fiica mea să nu treacă prin ce am trecut eu”

Comisarul național al poliției islandeze, Sigríður Björk Guðjónsdóttir, și-a cerut scuze public „pentru prejudiciu”, subliniind că forțele de poliție lucrează la reforme și „adoptă o abordare orientată către victimă” în violența de gen.

Am o fiică, am prietene, nu vreau ca nimeni să mai treacă prin ceea ce am trecut eu. Trebuie să schimbăm sistemul.

Mariei Árnadóttir:

Foto principal: captură Stigamot Twitter

Urmărește-ne pe Google News