ComenteazăCuprins:
Jabalia, care includea una dintre cele mai mari tabere de refugiați palestinieni, a fost cândva casă pentru aproximativ 200.000 de oameni. Astăzi, însă, nu mai rămâne aproape nimic din viața de altădată.
Istoria Jabaliei
Înființată după războiul din 1948, tabăra de refugiați Jabalia a crescut treptat, devenind un centru important al vieții palestiniene. Aici se găseau: – Moscheea Al-Awda – Piața aglomerată – Magazinul de înghețată Al-Zatoun – Clubul sportiv Jabalia Service. Aceste locuri erau puncte de reper pentru comunitate, găzduind evenimente sociale și culturale importante.
Distrugerile masive
Ofensiva israeliană a transformat Jabalia într-un câmp de ruine. Dronele arată acum doar moloz cât vezi cu ochii, acolo unde odată erau străzi pline de viață. Ibrahim al-Kharabishi, un avocat care a refuzat să plece, descrie situația actuală: „Vedem cadavre pe care nimeni nu îndrăznește să le ridice cât vezi cu ochii. Auzim răniții strigând după ajutor și unii dintre ei mor.”
Peste 46.000 de palestinieni au fost uciși în întreaga Fâșie Gaza, conform oficialilor locali.
Sursă foto: Profimedia
Controverse privind acțiunile Israelului
Distrugerile masive au stârnit controverse. Moshe Yalon, fost ministru israelian al apărării, a descris acțiunile armatei în nordul Gaza drept „curățare etnică”. „Nu mai există Beit Hanoun. Nu mai există Beit Lahia. Armata israeliană operează în prezent în Jabalia și, în esență, curăță zona de arabi”, a declarat Yalon pentru televiziunea locală, citat de Financial Times.
Forțele de Apărare Israeliene (IDF) neagă aceste acuzații, afirmând că se concentrează pe distrugerea Hamas. „Nu există nicio doctrină IDF care să vizeze provocarea de daune maxime infrastructurii civile”, a declarat armata.
Impactul asupra populației
https://twitter.com/ytirawi/status/1875640227471224893?ref_src=twsrc%5Etfw Pentru locuitorii Jabaliei, distrugerea înseamnă pierderea nu doar a caselor, ci și a istoriei și identității lor. Mosab Abu Toha, poet originar din Beit Lahia, reflectă asupra acestei pierderi: „Suntem împinși tot mai departe de patria noastră și de amintirile pe care ar trebui să le păstrăm. Pentru noi, acum că această tabără este distrusă, este și distrugerea istoriei refugiaților care a durat aproximativ 76 de ani.”
Hajj Alyan Fares, în vârstă de 69 de ani, visează să se întoarcă: „Tabăra Jabalia este orașul meu, este orașul meu natal. Tot ce îmi aparține este în Jabalia.”
Criza umanitară în nordul Gaza este gravă
Sursă foto: Profimedia
Tom Fletcher, șeful umanitar al ONU, a declarat că între octombrie și sfârșitul lunii decembrie, agențiile de ajutor au făcut 140 de încercări de a ajunge la civilii asediați, dar au avut „acces aproape zero”. Spitalul Indonesian, singura unitate medicală încă funcțională, abia mai face față situației, potrivit medicilor.
Viitorul incert
Întrebarea dacă Israelul va permite întoarcerea sutelor de mii de persoane care au fugit din nordul Gaza rămâne crucială în negocierile pentru încetarea focului. Un oficial israelian de rang înalt a declarat pentru Financial Times că nordul Gazei „nu va mai arăta niciodată la fel”. „Puteți să-i spuneți zonă tampon, puteți să-i spuneți teren agricol, puteți să-i spuneți cum vreți, dar va exista mai multă separare (fizică) între comunitățile israeliene și orașele palestiniene”, a afirmat oficialul.
Organizațiile pentru drepturile omului, inclusiv Amnesty International și experții ONU, au condamnat distrugerea proprietăților civile de către Israel, afirmând că, dacă nu servește unui scop militar clar, aceste acte pot încălca dreptul internațional.
IDF a declarat că acțiunile sale în Gaza și Jabalia sunt „necesare pentru a implementa un plan de apărare care va oferi o securitate îmbunătățită în sudul Israelului.”
Perspectiva locuitorilor
Pentru cei care au rămas, situația este disperată. Abed Abu Ghassan, care se adăpostea într-o școală lângă Spitalul Indonesian, descria: „Am rămas în ciuda foametei. Noi, oamenii din nord, adorăm acest loc, dar situația a devenit catastrofală: foamete, frică și distrugerea fiecărei clădiri.”
La zece zile după ce a vorbit cu Financial Times, familia lui Abu Ghassan a anunțat că acesta a murit într-un atac aerian israelian în Beit Lahia, locul pe care a refuzat să-l părăsească.