„Nu vom fi de acord cu subordonarea sistemului juridic în fața guvernului”, au transmis organizatorii. „Nu vom fi de acord cu pregătirea criminalilor pentru a servi ca miniștri în timp ce călcăm în picioare Curtea Supremă și îi limităm să se amestece în numirile corupte”.

Este al zecelea weekend consecutiv în care în Israel au loc proteste cu peste 100.000 de participanți față de reformele din justiție dorite de guvernul condus de premierul Benjamin Netanyahu.

Prima săptămână de manifestații a adunat peste 250.000 de protestatari, potrivit organizatorilor. Ulterior, au fost organizate mai multe „zile de perturbare”, cu peste 100.000 de protestatari în afara Parlamentului.

Liderul opoziției, Yair Lapid, s-a adresat sâmbătă coaliției de guvernământ din mijlocul unei mulțimi de peste 8.000 de oameni care s-au adunat în orașul Beer Sheva, din sudul Israelului.

„Faptul că ai câștigat alegerile cu jumătate din voturi nu înseamnă că acum poți exclude femeile din funcții de conducere. Nu puteți să ne spuneți ce putem și ce nu putem mânca și să organizați un pogrom într-un sat palestinian”.

Mii de oameni protestează și în orașul Ashdod, din sudul Israelului, unde partidul premierului Netanyahu, Likud, și aliații săi au câștigat detașat în ultimul scrutin electoral.

Fostul comisar al poliției din Israel, Moshe Karadi, a avertizat într-un discurs, la protestul din Tel Aviv, că guvernul lui Netanyahu lucrează pentru a „zdrobi poliția israeliană” și, odată cu aceasta, democrația țării. „Israelul se confruntă cu un pericol cu care nu s-a mai confruntat de la Războiul de Independență din 1948”, a spus el.

Principalii organizatori din spatele demonstrațiilor masive din marile orașe ale Israelului au anunțat pentru joi o altă zi de acțiune, menită să „intensifice rezistența” la lovitura de stat judiciară dată de guvern.

În ultimele două săptămâni, mișcarea de protest a organizat o „zi a rezistenței în fața dictaturii” și o „zi a tulburărilor”, în care protestatarii au blocat drumuri importante și s-au ciocnit cu poliția.

Ce prevede reforma judiciară

Criticii spun că reformele pregătite în justiție vor submina democrația, vor politiza sistemul judiciar și ar putea duce la un guvern autoritar. Pe de altă parte, premierul Benjamin Netanyahu afirmă că reformele sunt menite să împiedice instanțele să-și depășească puterile și că au fost votate de cetățeni la ultimele alegeri.

Reformele sale judiciare ar permite parlamentului Israelului să anuleze orice decizie a Curții Supreme cu o majoritate simplă de 61 de parlamentari din totalul de 120 de locuri.

Reformele propuse ar schimba și sistemul prin care sunt numiți judecătorii, oferind politicienilor mai mult control.

Guvernul și-a anunțat, de asemenea, intenția de a urma o politică de extindere a așezărilor în Cisiordania ocupată, unde au desfășurat mai multe raiduri în acest an.

 
 

Urmărește-ne pe Google News