Guvernul din Israel a decis în unanimitate să recunoască genocidul armean, pe fondul unei relații din ce în ce mai dificile cu Turcia

Rezoluția, depusă la sfârșitul săptămânii trecute de ministrul de Externe Gideon Saar, vine într-un moment în care legăturile dintre cele două mari puteri regionale s-au prăbușit complet.

Prin această mișcare, Israelul se alătură eforturilor internaționale de condamnare a atrocităților comise în ultimele zile ale Imperiului Otoman, contestând direct campania de negare susținută de autoritățile de la Ankara.

Un secol de negare și contextul global din 2026

Genocidul armean, desfășurat între anii 1915 și 1923, s-a soldat cu moartea estimată a 1,5 milioane de oameni, alături de distrugerea unui patrimoniu cultural și istoric prețios. Deși comunitatea istorică internațională consideră faptele ca fiind dincolo de orice dispută, Turcia a respins cu strictețe, de fiecare dată, termenul de „genocid”, susținând că pierderile de vieți omenești au fost o consecință a războiului civil și a foametei.

La nivel global, până în anul 2026, nu mai puțin de 32 de state membre ale Organizației Națiunilor Unite (ONU) – printre care se numără Statele Unite ale Americii, Canada, Germania, Franța, Rusia, Liban și Siria – au recunoscut oficial masacrul ca fiind un genocid. Acestora li se adaugă instituții de prestigiu precum Parlamentul European și Sfântul Scaun de la Vatican. Cu toate acestea, România nu recunoaște întâmplările dintre anii 1915 și 1923 ca fiind un genocid.

În cadrul ședinței de cabinet, ministrul israelian de Externe, Gideon Saar, a taxat dur poziția Ankarei față de adevărul istoric:

„În ciuda documentației istorice extinse și fără echivoc, genocidul armean rămâne până în zilele noastre subiectul unei campanii instituționalizate de negare și minimizare, inclusiv o rescriere manipulativă a istoriei, condusă în principal de guvernul turc. Rămâne o convingere larg răspândită că Imperiul Otoman a comis crime ce echivalează cu un genocid într-un mod sistematic, cu scopul de a distruge poporul armean.”

Tensiunile la nivel înalt cu Turcia și războiul declarațiilor din Gaza

Relațiile diplomatice dintre Israel și Turcia, odinioară extrem de solide, s-au deteriorat accelerat în ultimii ani. Punctul de cotitură a fost reprezentat de declanșarea războiului din Gaza, conflict izbucnit în urma atacurilor teroriste sângeroase comise de gruparea Hamas împotriva civililor israelieni la 7 octombrie 2023.

De atunci, operațiunile militare din enclavă au dus la moartea a peste 73.000 de palestinieni, stârnind critici aspre la nivel mondial.

Turcia, prin vocea președintelui Recep Tayyip Erdoğan, a acuzat în repetate rânduri Israelul de comiterea unui genocid în Gaza, acuzație respinsă categoric de oficialii de la Ierusalim. Înaintea votului de duminică de la Ierusalim, vicepreședintele Turciei, Cevdet Yılmaz, a reacționat virulent, catalogând inițiativa israeliană drept „o încercare disperată a Israelului de a-și acoperi propriile crime”.

Cu toate acestea, ministrul Gideon Saar a ținut să precizeze că decizia de recunoaștere a masacrului armenilor nu trebuie privită ca o simplă monedă de schimb geopolitică:

„Nu este un act de răzbunare pentru ostilitatea deschisă, retorica teribilă și acțiunile ostile ale Turciei, sub conducerea lui Erdogan, la adresa Israelului. Mai mult, faptul că Turcia promovează narațiuni false împotriva Israelului nu îi oferă imunitate în fața adevărurilor istorice”.

După aprobarea unanimă în cadrul Executivului, rezoluția istorică urmează să parcurgă următorul pas legislativ obligatoriu, fiind trimisă pentru dezbatere și vot final în plenul Parlamentului israelian (Knesset).

Inițiatorul proiectului, Gideon Saar, consideră că acest pas reprezintă îndeplinirea unei datorii de onoare a poporului evreu, care a fost la rândul său victima celui mai mare masacru din istoria modernă, Holocaustul.

„Guvernul israelian a aprobat rezoluția pe care am prezentat-o pentru recunoașterea genocidului armean. Niciodată nu este prea târziu să faci ceea ce este corect. În opinia mea, este obligația noastră morală ca evrei și, cu siguranță, ca stat al poporului evreu, să adoptăm decizia pe care am aprobat-o astăzi”, a conchis ministrul de Externe al Israelului.

Vezi Subiectele la română la BAC 2026. Ce le-a picat absolvenților de liceu la examenul la română.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE