Guvernul din Israel a decis în unanimitate să recunoască genocidul armean, pe fondul unei relații din ce în ce mai dificile cu Turcia

 1 comentariu

Guvernul Israelului a votat în unanimitate, în cadrul ședinței de duminică, recunoașterea oficială a genocidului armean. Decizia reprezintă o schimbare radicală de paradigmă diplomatică pentru statul evreu, care a evitat timp de zeci de ani acest pas din cauza sensibilităților și a relațiilor strategice cu Turcia, relatează publicațiile POLITICO și Jerusalem Post.

Rezoluția, depusă la sfârșitul săptămânii trecute de ministrul de Externe Gideon Sa’ar, vine într-un moment în care legăturile dintre cele două mari puteri regionale s-au prăbușit complet.

Prin această mișcare, Israelul se alătură eforturilor internaționale de condamnare a atrocităților comise în ultimele zile ale Imperiului Otoman, contestând direct campania de negare susținută de autoritățile de la Ankara.

Un secol de negare și contextul global din 2026

Genocidul armean, desfășurat între anii 1915 și 1923, s-a soldat cu moartea estimată a 1,5 milioane de oameni, alături de distrugerea unui patrimoniu cultural și istoric prețios. Deși comunitatea istorică internațională consideră faptele ca fiind dincolo de orice dispută, Turcia a respins cu strictețe, de fiecare dată, termenul de „genocid”, susținând că pierderile de vieți omenești au fost o consecință a războiului civil și a foametei.

La nivel global, până în anul 2026, nu mai puțin de 32 de state membre ale Organizației Națiunilor Unite (ONU) – printre care se numără Statele Unite ale Americii, Canada, Germania, Franța, Rusia, Liban și Siria – au recunoscut oficial masacrul ca fiind un genocid. Acestora li se adaugă instituții de prestigiu precum Parlamentul European și Sfântul Scaun de la Vatican. Cu toate acestea, România nu recunoaște întâmplările dintre anii 1915 și 1923 ca fiind un genocid.

În cadrul ședinței de cabinet, ministrul israelian de Externe, Gideon Sa’ar, a taxat dur poziția Ankarei față de adevărul istoric:

„În ciuda documentației istorice extinse și fără echivoc, genocidul armean rămâne până în zilele noastre subiectul unei campanii instituționalizate de negare și minimizare, inclusiv o rescriere manipulativă a istoriei, condusă în principal de guvernul turc. Rămâne o convingere larg răspândită că Imperiul Otoman a comis crime ce echivalează cu un genocid într-un mod sistematic, cu scopul de a distruge poporul armean.”

Tensiunile la nivel înalt cu Turcia și războiul declarațiilor din Gaza

Relațiile diplomatice dintre Israel și Turcia, odinioară extrem de solide, s-au deteriorat accelerat în ultimii ani. Punctul de cotitură a fost reprezentat de declanșarea războiului din Gaza, conflict izbucnit în urma atacurilor teroriste sângeroase comise de gruparea Hamas împotriva civililor israelieni la 7 octombrie 2023.

De atunci, operațiunile militare din enclavă au dus la moartea a peste 73.000 de palestinieni, stârnind critici aspre la nivel mondial.

Turcia, prin vocea președintelui Recep Tayyip Erdoğan, a acuzat în repetate rânduri Israelul de comiterea unui genocid în Gaza, acuzație respinsă categoric de oficialii de la Ierusalim. Înaintea votului de duminică de la Ierusalim, vicepreședintele Turciei, Cevdet Yılmaz, a reacționat virulent, catalogând inițiativa israeliană drept „o încercare disperată a Israelului de a-și acoperi propriile crime”.

Cu toate acestea, ministrul Gideon Sa’ar a ținut să precizeze că decizia de recunoaștere a masacrului armenilor nu trebuie privită ca o simplă monedă de schimb geopolitică:

„Nu este un act de răzbunare pentru ostilitatea deschisă, retorica teribilă și acțiunile ostile ale Turciei, sub conducerea lui Erdogan, la adresa Israelului. Mai mult, faptul că Turcia promovează narațiuni false împotriva Israelului nu îi oferă imunitate în fața adevărurilor istorice”.

După aprobarea unanimă în cadrul Executivului, rezoluția istorică urmează să parcurgă următorul pas legislativ obligatoriu, fiind trimisă pentru dezbatere și vot final în plenul Parlamentului israelian (Knesset).

Inițiatorul proiectului, Gideon Sa’ar, consideră că acest pas reprezintă îndeplinirea unei datorii de onoare a poporului evreu, care a fost la rândul său victima celui mai mare masacru din istoria modernă, Holocaustul.

„Guvernul israelian a aprobat rezoluția pe care am prezentat-o pentru recunoașterea genocidului armean. Niciodată nu este prea târziu să faci ceea ce este corect. În opinia mea, este obligația noastră morală ca evrei și, cu siguranță, ca stat al poporului evreu, să adoptăm decizia pe care am aprobat-o astăzi”, a conchis ministrul de Externe al Israelului.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.
Urmărește cel mai nou VIDEO
Comentarii (1)
  • Avatar comentarii

    JotheMo 28.06.2026, 23:41

    În mod ironic, urmează că turcii să recunoască genocidul palestinian

ALTE ȘTIRI
proces-calin-georgescu-s-31
ReportajExclusiv
28 sept.
Călin Georgescu, în sala de judecată. Ce a făcut în timpul procesului în care e acuzat de complicitate la tentativă de lovitură de stat
Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) a anunţat, luni, intrarea în vigoare a unor modificări legislative importante privind drepturile consumatorilor şi combaterea practicilor comerciale incorecte.
28 sept.
ANPC anunță reguli noi pentru comercianți: dispar etichetele ecologice false și reclamele înșelătoare. Ce drepturi au consumatorii la garanții și reparații
MONDEN
Concurenții de la „Burlacii: Foc în Paradis” | Foto: PRO TV
Exclusiv
28 sept.
Cum a fost pentru Karim Chaker experiența de la „Burlacii: Foc în Paradis”: „Am făcut de toate”
Anca Dumitra
28 sept.
Fiul Ancăi Dumitra a început grădinița. Cât plătește actrița din Las Fierbinți pentru educația băiatului
POLITIC
Traian Băsescu a fost președintele României în perioada 2004-2014. Foto: Profimedia
28 sept.
Traian Băsescu a tras concluzia despre Guvernul lui Siegfried Mureșan, cu două zile înaintea votului din Parlament
Cristian Tudor Popescu este gazetar din 1990
28 sept.
Cristian Tudor Popescu dă de pământ cu Grindeanu „Știucă” și ambasadoarea SUA! Ce spune ziaristul despre „contractul păgubos” pentru România
Ultimele știri
01:06
Gică Hagi dă de înțeles că pleacă de la națională, după rușinea cu Bosnia: „Cu sau fără mine, trebuie să producem calificări! Eu sunt vinovat, am planificat prost”
00:46
Vladimir Putin mărește efectivele armatei Rusiei. Moscova majorează cu 27% cheltuielile militare pentru 2027
00:17
O femeie a născut gemeni la 3 zile distanță unul de altul: „Un caz cu adevărat unic”
28 sept.
Lewis Hamilton și-a cumpărat un Ferrari F40 care a stat 35 de ani într-un garaj. Mașina avea doar 69 km
TRENDING
28 sept.
Horoscop 29 septembrie 2026. Gemenii au șansa de a rezolva probleme importante, cu condiția să-și asume cea mai mare parte a efortului necesar
28 sept.
Bilanțul activității Parchetului European în mandatul Laurei Codruța Kovesi, care expiră pe 31 octombrie: Numărul anchetelor a crescut, dar au existat și probleme
28 sept.
A murit Patrick André de Hillerin. Jurnalistul, cofondator al Academiei Cațavencu, avea doar 52 de ani
28 sept.
Cum a fost surprinsă Simona Halep alături de iubitul ei, Dorin Mateiu. S-au sărutat în mașină
O cabină de avion din clasa business este echipată cu scaune individuale spațioase ce includ perne decorative, mese rabatabile și opțiunea de a se transforma într-un pat orizontal complet întins
28 sept.
Cea mai curată companie aeriană din lume folosește așternuturi din PET-uri și scoici reciclate și scaune cu tehnologie NASA
Un cartier din orașul Dubrovnik
28 sept.
Cum a reușit Dubrovnik să învingă supra-turismul. Primarul Mato Franković dezvăluie strategia care salvează „Perla Adriaticii”
Uleiul de cocos, considerat mult timp un „superaliment”, este acum sub lumina reflectoarelor, iar cercetătorii contestă beneficiile atribuite sănătății inimii.
28 sept.
Cum afectează uleiul de cocos inima, cardiologii desființează superalimentul: „Este o relație complicată”
Baterie externă neagră cu cablul de alimentare conectat
28 sept.
Un avion s-a întors din drum deasupra Atlanticului după ce o baterie externă a luat foc. De ce este interzisă folosirea acestor dispozitive în timpul zborului
Nave de croazieră la apusul soarelui pe Dunăre
28 sept.
Croaziera de opt zile care străbate patru țări europene, pe Dunăre, la bordul unui hotel plutitor de lux
Sâmbăta Morților- Moșii de toamnă 2026
27 sept.
Moșii de toamnă 2026: data exactă a Sâmbetei Morților și ce se face în această zi
Lingură de lemn pe oală
26 sept.
De ce să pui o lingură de lemn peste oală
Conservă de ton
26 sept.
Cum citești eticheta la conserva de ton: ce înseamnă zona FAO și tipurile de ton
Noua carte de identitate, prezentată de MAI. FOTO: Vlad Chirea
25 sept.
Cum îți faci cartea electronică de identitate în 2026: pași, costuri și acte necesare
O mașină de poliție parcată
28 sept.
România a cumpărat software de supraveghere de la o companie rusă care a ajuns în agenții europene de aplicare a legii - Politico
Grătar cu foc deschis autorizat lângă o stație GPL din Crevedia, la trei ani de la explozia din 2023
28 sept.
Grătar cu foc deschis autorizat lângă o stație GPL din Crevedia, la trei ani de la explozia din 2023
Studenţii din România pot beneficia de reduceri substanţiale la transportul feroviar în anul universitar 2026-2027.
28 sept.
Studenții pot plăti cu 90% mai puțin pentru biletele de tren. Cine beneficiază de reducere și ce trebuie să știe
Unul din trei clienți care utilizează iZi, agentul conversațional cu inteligență artificială dezvoltat de eMAG, revine pentru a căuta alte produse.
28 sept.
Ce va fi de Black Friday la eMAG și cum puteți ghici data: „Mizăm pe AI pentru vânzări mai mari”
Blocuri în construcție, fotografie cu caracter ilustrativ. Foto: Shutterstock
28 sept.
În loc să urlăm APOCALIPSA, nu luăm și noi banii ăia de unde sunt? Din închirieri, de exemplu?
Sinteza Zilei, Antena 3 CNN. Sursa foto: captură Youtube / Antena 3 CNN
Analiză
25 sept.
Monologuri în loc de dezbateri: cum arată talk-show-urile televiziunilor de știri
Nicu;or Dan
24 sept.
Când jumătate trag „hăis” și jumătate „cea”
stalp-energie-cifre-piata-energie
23 sept.
Energia României sub Bolojan: între promisiuni, proiecte întârziate și o arhitectură energetică în criză