Israelienii comemorează un an de la atacul Hamas. „Glorios”, spune un lider palestinian. Bilanțul războiului din Gaza | VIDEO

Comemorările au început în kibbutzul Re’im, cu un minut de reculegere la ora locală 06:29, momentul când a început atacul Hamas. Teroriști Hamas au descins la festivalul de muzică „Nova” organizat acum un an la Re’im, la granița dintre Israel și Fâșia Gaza, și au comis o serie de atrocități: crime, violuri și răpiri.

Incursiunile terestre ale Hamas, care au vizat timp de câteva ore mai multe kibbutzuri și au avut loc în paralel cu atacuri cu rachete lansate din Fâșia Gaza, s-au soldat cu 1.205 morți, dintre care 364 la Re’im. Aproximativ 250 de persoane au fost răpite și duse în Gaza. Dintre acestea, încă 99 sunt încă în captivitate, iar alte peste 30 ar fi murit în captivitate.

Atacul „glorios din 7 octombrie a distrus iluziile pe care şi le crease inamicul, convingând lumea şi regiunea de superioritatea şi de presupusele sale capacităţi”, a declarat duminică un lider al mişcării islamiste palestiniene, Khalil al-Hayya, aflat în Qatar.

Recomandări

Calmul dinaintea furtunii prezidențiale. Nimeni de la PSD nu a prevăzut înfrângerea lui Marcel Ciolacu

Isaac Herzog face apel la susținerea Israelului „de dragul păcii”

Cu puţin timp înainte de minutul de reculegere de la Re’im, sunetele hipnotice ale ultimei melodii auzite acum un an în acest loc au răsunat timp de câteva minute în prezența unei mulţimi îndoliate. Mulţi au dat în lacrimi, unii arborând pe hainele lor chipurile apropiatului lor ucis. Apoi muzica a fost întreruptă brutal, la fel cum s-a întâmplat în ziua atacului, iar un strigăt de ajutor a spart liniştea. Kaddishul, rugăciunea pentru morţi, a fost citit de mai mulţi taţi care şi-au pierdut copiii la festivalul Nova, relatează AFP.

הטרק שלא נוגן: במתחם הנובה התכנסו לציון שנה לטבח – והשמיעו את השיר האחרון שהושמע במסיבה@hadasgrinberg pic.twitter.com/q5g2VrfTGt

— כאן חדשות (@kann_news) October 7, 2024

Prezent la Re’im, preşedintele israelian Isaac Herzog s-a întâlnit cu familii ale victimelor şi a cerut comunității internaționale să susțină Israelul „de dragul păcii”.

„Lumea trebuie să realizeze și să înțeleagă că, pentru a schimba cursul istoriei și pentru a aduce pacea, un viitor mai bun în regiune, trebuie să sprijine Israelul în lupta împotriva dușmanilor săi”, a transmis, între timp, biroul președintelui israelian.

Recomandări

Cine este Călin Georgescu, surpriza alegerilor prezidențiale 2024, turul 1. A ieșit pe locul trei în exit-poll

Ceremonia de la Re’im este prima dintr-o serie de evenimente comemorative ce urmează să aibă loc de-a lungul întregii zile de luni în Israel, în timp ce ţara este în continuare în război în Gaza şi de o săptămână în sudul Libanului, cu scopul declarat al distrugerii capacităților de luptă ale mișcării șiite libaneze Hezbollah.

Brigăzile Ezzedin al-Qassam, ramura armată a Hamas, au revendicat un atac cu rachete efectuat dinspre Fâşia Gaza către sudul Israelului la scurt timp după începutul ceremoniei de la Re’im. Potrivit presei israeliene, Hamas a lansat patru rachete în direcția Sufa.

„Am vizat (un kibbutz şi o bază militară, dar şi un grup de soldaţi israelieni lângă frontiera cu Egiptul) cu un anumit număr de rachete”, au anunţat Brigăzile al-Qassam într-un comunicat. Armata israeliană a anunţat că a interceptat trei rachete dinspre Fâşia Gaza, în timp ce a patra „a căzut peste o zonă nelocuită”.

Comis într-o zi de sărbătoare religioasă evreiască, atacul din 7 octombrie a luat Israelul total prin surprindere. Represaliile militare au fost devastatoare pentru Fâşia Gaza, provocând până acum cel puţin 41.825 de morţi, majoritatea civili, potrivit datelor anunțate de Ministerul Sănătăţii condus de Hamas.

Recomandări

Live Text Rezultate BEC alegeri prezidenţiale 2024, turul 1. Elena Lasconi l-a depășit pe Marcel Ciolacu și a intrat în turul doi al alegerilor

Bilanțul prezentat de armata israeliană

În ultimul an, Israelul a bombardat peste 40.000 de ţinte în Fâşia Gaza, a descoperit 4.700 de tuneluri şi a distrus 1.000 de locuri de lansare a rachetelor, a anunţat luni armata israeliană.

Armata israeliană a mai precizat că 726 dintre soldații săi au fost ucişi într-un an de război. Dintre aceştia, 380 au murit în atacurile din 7 octombrie, iar 346 în ofensiva terestră din Gaza, care a început pe 27 octombrie 2023. Numărul soldaților israelieni răniți se ridică la 4.576.

Armata israeliană a înrolat 300.000 de rezervişti de la începutul războiului – 82% bărbaţi şi 18% femei şi aproape jumătate dintre aceştia cu vârste cuprinse între 20 şi 29 de ani, notează Reuters, potrivit news.ro.

De la începutul războiului, 13.200 de rachete au fost lansate asupra Israelului din Gaza. Alte 12.400 au fost trase din Liban, în timp ce 60 au venit din Siria, 180 din Yemen şi 400 din Iran, a precizat armata israeliană. 

Aceasta a menţionat că a ucis peste 800 de „terorişti” în Liban, unde au fost lovite 4.900 de ţinte din aer, împreună cu aproximativ 6.000 de ţinte terestre. În cursul anului trecut, Israelul a arestat peste 5.000 de suspecţi în Cisiordania şi Valea Iordanului.

Armata a precizat că a ucis opt comandanţi de brigadă ai militanţilor din Gaza, aproximativ 30 de comandanţi de batalion şi 165 de comandanţi de companie.

Milioane de tone de moloz în Gaza

Pe de altă parte, ONU estimează că în Gaza există peste 42 de milioane de tone de moloz, incluzând atât edificiile distruse dar care sunt încă în picioare, cât şi clădirile distruse de bombardamentele israeliene.

Această cantitate de moloz este de 14 ori mai mare decât cea acumulată în Gaza între 2008 şi începutul războiului din urmă cu un an şi de peste cinci ori mai mare decât cea rămasă în urma Bătăliei de la Mosul, care a avut loc în 2016 și 2017. Îngrămădite, aceste resturi ar umple Marea Piramidă din Giza – cea mai mare din Egipt – de 11 ori, iar îndepărtarea lor ar dura 14 ani, estimează ONU.

Un grup de lucru pentru gestionarea molozului, condus de ONU, plănuieşte un proiect pilot cu autorităţile palestiniene din Khan Younis şi Deir El-Balah pentru a începe curăţarea resturilor de pe marginea drumurilor încă din această lună.

„Provocările sunt uriaşe”, a declarat Alessandro Mrakic, şeful biroului din Gaza al Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD), care este copreşedinte al grupului de lucru. „Va fi o operaţiune masivă, dar, în acelaşi timp, este important să începem acum”, spune oficialul ONU, citat de Reuters, potrivit news.ro.

Întrebată despre resturi, unitatea militară israeliană COGAT a declarat că urmăreşte să îmbunătăţească manipularea deşeurilor şi că va colabora cu ONU pentru a extinde aceste eforturi. Mrakic a catalogat drept „excelentă” coordonarea cu Israelul, dar a menționat că nu a purtat deocamdată discuţii detaliate privind planurile de viitor.

Acuzații de crime de război atât pentru liderii israelieni, cât și pentru cei palestinieni

Războiul din Gaza a declanşat mai multe cazuri juridice în instanţele internaţionale de la Haga, care implică cereri de mandate de arestare, precum şi acuzaţii – şi negări – de crime de război, crime împotriva umanităţii şi genocid, reamintește agenția de presă Reuters, citată de news.ro.

Israelul se confruntă  în instanţele internaţionale cu două proceduri judiciare legate de atacurile din 7 octombrie ale Hamas şi de războiul care a urmat în Fâşia Gaza.

Curtea Penală Internaţională (CPI) a cerut mandate de arestare împotriva prim-ministrului israelian Benjamin Netanyahu, a ministrului apărării Yoav Gallant şi a doi lideri Hamas, pentru presupuse crime de război şi crime împotriva umanităţii. CPI consideră că există motive rezonabile asupra faptului că Netanyahu și Gallant au comis crime de război şi crime împotriva umanităţii prin privarea sistematică a civililor din Gaza de „produse indispensabile supravieţuirii umane”, printre care alimente, apă, medicamente şi energie.

Nu există un termen limită stabilit pentru ca judecătorii să se pronunţe asupra mandatelor. Judecătorii de cameră preliminară au adesea nevoie de luni de zile pentru a lua o decizie cu privire la astfel de cereri. Zeci de ţări au depus memorii în acest caz foarte mediatizat. Israelul a contestat cererea pe 20 septembrie.

În plus, Israelul se confruntă la Curtea Internaţională de Justiţie (CIJ) cu acuzaţii de presupusă responsabilitate a statului pentru încălcări ale Convenţiei din 1948 privind genocidul.

În mai, procurorul-şef al CPI, Karim Khan, a cerut, de asemenea, mandate de arestare pentru liderii Hamas Yahya Sinwar, Mohammed Deif şi Ismail Haniyeh pentru presupuse crime de război şi crime împotriva umanităţii, inclusiv crime, viol şi luarea de ostatici în timpul atacului din 7 octombrie.

În septembrie, CPI a anunţat clasarea cazului deschis împotriva lui Haniyeh în urma decesului acestuia în urma unui asasinat orchestrat iulie. De asemenea, CPI a declarat că investighează decesul raportat al lui Deif şi că va retrage cazul împotriva acestuia dacă informația se confirmă.

Comisia Europeană cere încetarea focului în Gaza

În timp ce luptele continuă în Gaza, la o intensitate mai redusă decât cele din sudul Libanului, Israelul este presat de comunitatea internațională să accepte un armistițiu. Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a adus luni un omagiu victimelor atacului terorist comis de Hamas în sudul Israelului şi a reiterat apelul Uniunii Europene pentru încetarea imediată a focului în Fâşia Gaza şi eliberarea necondiţionată a tuturor ostaticilor.

„La această aniversare tragică, doresc să onorez memoria victimelor”, a afirmat Ursula von der Leyen într-o declaraţie scrisă. Atacul comis de Hamas pe 7 octombrie „a cauzat o suferinţă imensă nu doar oamenilor din Israel, dar şi palestinienilor nevinovaţi”, a subliniat șefa Comisiei Europene.

Tot ea a dat asigurări că blocul comunitar „este alături de toţi oamenii nevinovaţi ale căror vieţi au fost zdruncinate profund începând din acea zi dezastruoasă”.

Ursula von der Leyen a promis asistenţă umanitară şi financiară pentru atât pentru poporul palestinian, cât și pentru cel libanez.

Pe de altă parte, șefa Comisiei Europene a menționat că incidentele antisemite sunt în creştere în Europa şi s-a angajat să aloce resurse suplimentare pentru combaterea acestui fenomen.

Urmărește-ne pe Google News