Istoria bate filmul! O româncă la curtea lui Suleyman

La luptă, în fruntea armatei

Pentru că boierii scăpaţi de urgia lui Mircea Ciobanul s-au răsculat împotriva tânărului şi nevolnicului domnitor, doamna Chiajna a pornit la război gata de orice cruzime pentru a-şi apăra copilul şi poziţia. A strâns oştirea şi i-a înfruntat pe boieri la Româneşti, devenind prima femeie din istoria Valahiei care a plecat la luptă în fruntea armatei.
A rămas celebră în cronicile vremii cu o frază memorabilă! Atunci când turcii i-au luat ostatici unii dintre copii în luptă, şi-a ridicat fusta în faţa convoiului turcesc şi a început să strige în gura mare: “Luaţi-i, bă, că uite-aci! Am cu ce să fac alţii!”. După înfrângerea de la Româneşti şi înlăturarea lui Petru de la tron, întreaga familie a Mircioaiei a plecat în exil, dar nu era chip ca apriga femeie să se împace cu această situaţie. Dacă pe câmpul de luptă a dat greş, avea să apeleze iar la… mită.

Le-a mituit pe favoritele lui Suleyman

Încărcată cu daruri scumpe şi aproximativ 210.000 de galbeni, ceea ce reprezenta o sumă imensă pentru acea vreme, Chiajna a luat din nou drumul Constantinopolului (Istanbul, în prezent).
Acolo, a complotat cu un eunuc, pe care l-a plătiti cu 4.000 de galbeni, şi cu două dintre favoritele lui Suleyman, evreica Nurbani si veneţianca Safigi. Hurem murise de un an, iar acestea deveniseră acum favoritele bătrânului sultan. Stimulate de darurile şi de galbenii Chiajnei, acestea i-au susţinut cauza în nopţile petrecute în camera Magnificului, spunându-i acestuia că tânărul Petru şi mama lui sunt adevărate comori pe care Poarta ar trebui să le aibă în vedere pentru tronul Ţării Româneşti. Manevrele Chiajnei au dat rezultate şi a revenit la Bucureşti cu firman de domnie pentru fiul ei, Petru.

Recomandări

Guvernul Ciolacu 2, învestit după audieri fulger. Puterea a tremurat până în ultimul moment. Ce nu s-a văzut la televizor

Mireasa aleasă era deja borţoasă!

După ce şi-a repus fiul pe tronului Ţării Româneşti, doamna Chiajna a făcut tot posibilul să-şi căpătuiască băieţii şi fetele. Primul pe listă a fost chiar domnul ţării, Petru, pe care l-a căsătorit la 15 ani, cu o fată bogată, frumoasă şi provenind dintr-o familie influentă în Ardeal – tatăl ei era unul dintre consilierii voievodului Ardealului. Nunta a avut loc la Sibiu, în 1563, şi pentru că mirele era încă un copil, el a fost lăsat la Bucureşti, iar în locul lui a fost trimis un procurator care să meargă la altar alături de mireasă.
Alegerea Mircioaiei s-a dovedit însă… greşită. Mireasa nu era pură, ba mai rău, era deja “grea” în momentul cununiei, căci la numai cinci luni de la fericitul eveniment a născut un copil perfect sănătos şi fără semnele unui prematur. Asumându-şi riscul de a strica alianţele şi conştientă că gestul ei ar putea da semnalul începerii unui război cu Ardealul, doamna Chiajna a trimis-o “pachet” pe doamna Ţării Româneşti înapoi la părinţii ei, la Sibiu, cu tot cu nou-născut. Scandalul mocnit risca să devină un adevărat dezastru politic, dar nimeni nu a avut curajul să se pună cu Mircioaia. Domnia lui Petru a luat sfârşit totuşi în 1568, ca urmare a uneltirilor Cantacuzinilor la Înalta Poartă. Iată cum e consemnat acest moment în cronicile vremii: “Capugiul sultanului sosi la curtea din Bucureşti cu firmanul de mazilire.
Petru cel Tânăr, doamna Chiajna cu întreaga ei casă – cei trei copii mai tineri, Dobra rămasă nemăritată, Mircea şi Radu, doi nevârstnici – fură ridicaţi pe dată din odăile lor şi porniră fără împotrivire pe drumul exilului”. Familia domnitoare a fost trimisă în exil în Asia Mică, în Alep. Acolo, doamna Chiajna a ajuns în scurt timp să cerşească şi să facă comerţ ambulant cu mărunţişuri pe străzile oraşului, după cum spun însemnările unui călător din Europa anilor 1570. Situaţia la Înalta Poartă se schimbase.
Suleyman murise, iar acum era sultan Selim, fiul lui. Chiar şi în această situaţie, doamna Chiajna a găsit puterea – şi mijlocul – de a se ridica. Dobra, una dintre fiicele ei, de o frumuseţe răpitoare, pare-se, a servit planului său bine ticluit.

Recomandări

Vlad Pascu riscă o pedeapsă mai mare, după ce Judecătoria Mangalia a decis să îi schimbe încadrarea juridică în dosarul accidentului de la 2 Mai

Nepotului lui Suleyman, vrăjit de Dobra

Pe Dobra mai încercase s-o mărite cu Despot Vodă, domnul Moldovei (1561-1563), încă de pe vremea când ea conducea Ţara Românească. După lungi negocieri, promisiuni şi schimburi de cadouri, s-au stabilit logodna şi data nunţii, dar Mircioaia a aflat apoi că domnitorul intenţiona să o atragă într-o cursă şi să i-o dea de nevastă fratelui său. Aranjamentul a picat în 1562, iar Dobra a rămas la Bucureşti. După exilul în Asia Mică, Chiajna a gândit alt mariaj pentru Dobra.
A acceptat compromisul de a-şi trece doi fii la religia musulmană, iar pe fiica ei a introdus-o în anturajul lui Murad, fiul sultanului Selim şi nepotul lui Suleyman. Pe atunci, Murad era “sangeac-bey” (un fel de guvernator – n.r.) în Magnezia din Asia Mică. Mare iubitor de femei, Murad a remarcat-o imediat pe frumoasa venită de pe plaiurile valahe şi s-a îndrăgostit de ea.
La scurt timp, aceasta a intrat în numerosul harem al prinţului, devenind favorită. Şi-a păstrat locul şi după ce tânărul a devenit sultan, în 1574, la moartea tatălui său, Selim. Aşa se face că strănepoata lui Ştefan cel Mare s-a măritat după toate canoanele religiei musulmane cu sultanul Sublimei Porţi.
Lesne de înţeles că doamna Chiajna a redevenit, astfel, o persoană importantă şi influentă. Conform unor cronicari ai vremii, fiecare vizită a Mircioaiei la Constantinopol era o ocazie de mare onoare, iar aceasta era primită cu alai de eunuci şi slugi de însăşi mama sultanului.
Pentru că nu se punea problema să se mai întoarcă în Ţara Românească, femeia trăgea sforile de la Constantinopol, poziţia de soacră a sultanului aducându-i numeroase avantaje. Pentru o vreme – până la sfârşitul vieţii ei, în 1588, la vârsta de 63 de ani -, ea a negociat domniile Moldovei şi ale Ţării Româneşti direct de la Constantinopol.

Recomandări

Victor Atanasie Stănculescu, generalul care a predat Armata Română lui Ion Iliescu. A fost implicat activ în reprimarea Revoluției de la Timișoara

Cadânele erau pictate în zonele intime

Viaţa Dobrei după ce s-a căsătorit cu Murad a fost mai degrabă o continuă orgie, deoarece, conform scrierilor vremii, plăcerea cea mare a acestui sultan era să privească odaliscele când acestea se îmbăiau sau dansau goale înaintea lui. Cronicile mai vorbesc despre faptul că frumoasele din harem trebuiau îngrăşate şi îndopate cu dulciuri şi carne grasă, dar şi pictate cu hena pe pleoape şi în zonele intime. Desigur că şi Dobra a trecut prin procedeele musulmane, pentru titlul de favorită a lui Murad suportând toate supliciile excentricului sultanul. Murad a avut peste 100 de copii cu cadânele sale, iar acestea au dus o luptă continuă pentru supremaţie şi pentru influenţă.

Urmărește-ne pe Google News