Maine, 29 august, se implineste un an de cand Elodia Ghinescu a devenit peste noapte dintr-o ilustra necunoscuta o veritabila celebritate. Avocata a disparut fara urma, iar cazul ei a declansat o isterie nationala. Libertatea va prezinta azi… povestea Elodiei.
August 2007
?n septembrie anul trecut, o stire atragea atentia: o avocata din Brasov, sotie de politist si mama unui copil de numai doi ani si jumatate, disparuse de acasa. Despre femeie nu se mai stia nimic din noaptea de 29 spre 30 august. Cazul a captat interesul tuturor pe 17 septembrie, cand o echipa de anchetatori de la Bucuresti a mers in orasul de la poalele Tampei pentru a se ocupa de investigatii. A urmat o perchezitie acasa la sotii Elodia Ghinescu si Cristian Cioaca.
Septembrie 2007
A doua zi, procurorul-sef Marius Iacob incepea urmarirea penala impotriva politistului Cioaca. Practic, il acuza ca si-a ucis nevasta si i-a ascuns cadavrul. Pe 19 septembrie, Cristian Cioaca a fost retinut si audiat. A doua zi a fost lasat sa plece. Anchetatorii nici macar nu au cerut mandat de arestare. Nu aveau inca rezultatele expertizelor facute pentru probele gasite in locuinta: o multime de pete de sange. Cand s-a dovedit ca acestea apartineau Elodiei, s-a cerut mandat de arestare. Ghinion insa! Judecatorul brasovean pe masa caruia a ajuns dosarul a respins solicitarea oamenilor legii. Era acelasi judecator care, cu doar cateva luni in urma, arestase un tanar care marturisise ca-si omorase iubita si o aruncase in rau, iar fata traia bine-mersi…
Octombrie 2007
Pe 8 octombrie, o descoperire importanta s-a facut in padurea dintre Rasnov si Poiana Brasov. Zeci, poate chiar sute de obiecte care apartineau sotilor Ghinescu-Cioaca zaceau imprastiate pe covorul de frunze umede. O uniforma de politist, exact masura lui Cioaca, fotografii cu el, cu Elodia, caietul in care avocata scria notite despre fiul ei, Patrick. Probele erau alterate. Statusera afara, fusesera scoase din saci probabil de animale, erau ude. Unele lucruri aveau insa pete de sange. Sangele Elodiei. Cristian Cioaca a replicat sec: ‘Nu stiu cum au ajuns acolo…’. De altfel, politistul a sustinut tot timpul ca sotia lui traieste, ca, pesemne, si-a luat lumea in cap, dand vina pe o relatie extraconjugala pe care aceasta o avea de ceva timp.
Decembrie 2007
?n decembrie, politistul a acordat un amplu interviu jurnalistilor de la Libertatea, pe care i-a primit in apartamentul sau din Brasov, casa in care se presupune ca a ucis-o pe Elodia. ‘Aici am macelarit-o’, a declarat Cioaca, razand, aratand spre dormitorul pe care, pana nu de mult, il impartise cu sotia lui. Tot atunci, el spunea ca anchetatorii au transformat cazul intr-o ambitie personala si ca tin mortis sa-l inchida.
Ianuarie 2008
Cioaca ajunge din nou in arest. De data aceasta, in dosarul in care fusese acuzat ca a ‘intrat’ fara drept in calculatorul Elodiei si in e-mailul acesteia.
Februarie 2008
Sederea politistului in beciul institutiei din Brasov, unde, de altfel, lucra, a fost scurtata la Bucuresti, unde Instanta Suprema l-a pus in libertate. Atunci, Cristian Cioaca nu si-a mai incaput in piele de bucurie, dand un adevarat spectacol mediatic si pozand mai ceva ca un fotomodel.
Iulie 2008
?n luna iulie, Libertatea a dezvaluit in exclusivitate un secret al lui Cioaca. Acesta isi gasise la Pitesti, unde se mutase de curand, inclusiv cu serviciul, o iubita, pe nume Mihaela Juganaru. Doua saptamani mai tarziu, politistul facea un gest controversat: cerea in instanta divortul de Elodia. Mai mult, solicita ca desfacerea casatoriei sa se faca din vina exclusiva a Elodiei pe motiv ca aceasta l-a inselat. Totul dupa ce singur recunoscuse ca, pana si in noaptea disparitiei, el fusese, pret de o ora, la amanta lui de atunci.
Gafele lui Cioaca
Prima boacana pe care a facut-o politistul a fost aceea ca a sesizat oficial disparitia sotiei sale abia dupa cinci zile. A urmat momentul audierii sale, cand Cioaca s-a incurcat in propriile afirmatii. Nu o data, pe parcursul interogatoriilor, el a dat declaratii contradictorii.
Acesta se pare ca a si fost motivul pentru care, la un moment dat, a incetat sa mai vorbeasca. Desi venea ori de cate ori era chemat de anchetatori, Cioaca nu facea altceva decat sa spuna: ‘Nu stiu. Nu imi explic. N-am nimic de zis’. Si testarea la poligraf a fost una cu cantec. A acceptat provocarea, dar dupa ce a dat chix, s-a plans ca a fost obosit. Desi rezultatele testului cu asa-numitul detector de minciuni nu sunt considerate probe in instanta, fiind doar o metoda care ii poate ajuta pe oamenii legii sa se edifice intr-un asemenea caz, Cioaca a refuzat categoric o a doua confruntare cu poligraful. Sa se fi temut de intrebarile din setul al doilea? Daca la primul test anchetatorii au vrut sa afle ce legatura are Cioaca cu disparitia sotiei sale, dupa ce s-a dovedit ca politistul nu a fost sincer cand a negat orice implicare, cea de-a doua serie de intrebari trebuia sa fie una si mai dificila (n.r. – se pune problema a doua runde de testari din simplul motiv ca subiectul nu poate fi bombardat, intr-o singura ‘sedinta’, cu prea multe intrebari). La cel de-al doilea test, Cioaca ar fi trebuit sa raspunda la probleme de genul: ‘E ingropata?’, ‘E in apa?’ etc. Si inca o mai poate face, dar nu vrea?