ComenteazăCuprins:
Proiectul de lege a trecut cu 107 voturi „pentru”, 13 „contra” şi o abţinere, iar iniţiatorul proiectului, deputatul Silviu Vexler, a declarat că trecutul trebuie să fie un fundament pentru viitor, iar „educaţia este absolut necesară pentru construirea unei societăţi democratice”.
„Prin acelaşi proiect, mai departe de componenta strict tehnică-educaţională, se onorează memoria celui care a fost Constantin Caragea, un diplomat român care în perioada Holocaustului (…) a reuşit să salveze peste 30.000 de evrei, fiind recunoscut ca atare”, a subliniat Vexler.
Deputatul Silviu Vexler a adăugat că toate materialele vor fi realizate de Ministerul Educaţiei Naţionale, în colaborare cu Institutul Elie Wiesel.
Reprezentantul special al Guvernului pentru Promovarea Politicilor Memoriei, Combaterea Antisemitismului şi Xenofobiei, deputatul Alexandru Moraru, consilier onorific al premierului, preciza anterior, într-un comunicat de presă, că propunerea Executivului este ca programa şcolară, manualele, materialele didactice şi metodologiile pentru disciplina şcolară „Istoria Evreilor. Holocaustul” să fie elaborate de Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului în România Elie Wiesel şi experţi ai Ministerului Educaţiei, în colaborare cu membrii Consiliului de Onoare, urmând ca materialele elaborate să fie aprobate de Ministerul Educaţiei.
Guvernul sprijină instituirea şi acordarea Premiului Muzeului Naţional de Istorie al Evreilor şi al Holocaustului, pentru a recunoaşte, încuraja şi aprecia meritele deosebite ale unor persoane, instituţii şi organizaţii care contribuie la lupta împotriva antisemitismului, păstrarea memoriei Holocaustului sau promovarea vieţii evreieşti, mai preciza Moraru.
„Educaţia este singurul antidot la ignoranţă, antisemitism şi xenofobie”
În intervenţia sa, senatorul USR Irineu Darău a arătat că astfel de iniţiative vin să ajute la conştientizarea crimelor care s-au întâmplat „şi în statul român, şi în anumite regimuri ale statului român”.
„Natura umană nu se schimbă de la o generaţie la alta, de aceea avem nevoie de educaţie. Grupul USR-PLUS va susţine această iniţiativă legislativă, fiindcă e nevoie de conştientizarea trecutului şi de asumarea responsabilităţii statului (…) şi să recunoaştem realitatea actuală. Istoria Holocaustului, precum şi alte episoade dificile din istoria statului român ocupă un loc precar în manuale”, a declarat Irineu Darău.
„Aşadar, este necesară o astfel de materie nu doar pentru elevii de liceu, ci şi pentru profesorii de istorie care vor fi formaţi prin introducerea acestei materii. Noi nu pregătim doar oameni pentru piaţa muncii, ci vrem să pregătim viitori buni cetăţeni într-o democraţie, care să facă imposibilă în viitor repetarea acestei istorii regretabile. Educaţia este singurul antidot la ignoranţă, antisemitism şi xenofobie”, a adăugat senatorul USR.
De asemenea, senatorul PSD Titus Corlăţean a subliniat că este nevoie de „un transfer de cunoaştere, sensibilitate către tânăra generaţie”.
„A existat o comisie pentru studierea Holocaustului în România, aşa-numita comisie Elie Wiesel, sub patronaj prezidenţial 2003-2004. Acel raport, care a stat la baza unor evoluţii legislative şi instituţionale în România, conţine şi acest aspect al sistemului educaţional şi a unor materii care trebuie studiate în şcoală. Trebuie să fim consecvenţi şi să facem tot ceea ce ţine de noi, să ajungem în situaţia de a spune să nu se mai repete. Grupul senatorial PSD va vota în favoarea acestui proiect”, a anunţat Corlăţean.
Senator AUR: nu există niciun caz serios de antisemitism în România
Senatorul AUR Claudiu Târziu a criticat faptul că proiectul legislativ a fost trecut „urgent” prin comisii şi prin plen, afirmând că nu înţelege cui ajută un astfel de act normativ, în condiţiile în care, a susţinut el, nu există niciun caz serios de antisemitism în România, în ultimii „20-30 de ani”.
„Acest proiect legislativ a fost trecut urgent prin comisii şi prin plen. Unde ne grăbim şi de ce această lege? (…). Tabloul general din acest an în Parlament (…) este că România este o ţară antisemită. Pentru că altminteri nu se justifică atâtea măsuri în apărarea evreilor, dacă nu ar fi puse în pericol”, a susţinut senatorul AUR.
„Cele câteva mii de evrei din România sunt puşi în pericol de majoritatea românească antisemită, asta se înţelege (…), în condiţiile în care nu există niciun caz serios de antisemitism în România, nu doar în ultimul an, ci în ultimii 20-30 de ani, şi în condiţiile în care între minoritatea evreiască, care numără câteva mii de persoane, şi majoritatea românească nu există conflicte de niciun fel – nici economice, nici sociale, nici politice. Şi atunci îmi pun întrebarea cui ajută un astfel de proiect, care este în răspăr şi cu prevederile europene, şi cu legislaţia noastră românească naţională privind educaţia, şi cu bunul simţ comun, dacă vreţi, referindu-mă la felul în care îi tratăm pe ceilalţi concetăţeni ai noştri aparţinând altor minorităţi”, a mai spus Claudiu Târziu.