ComenteazăConform Constituţiei, Camera Deputaţilor şi Senatul, în şedinţă comună, pot retrage încrederea acordată Guvernului prin adoptarea unei moţiuni de cenzură, cu votul majorităţii parlamentarilor.
Un instrument democratic la care s-a apelat frecvent după instaurarea democrației în țara noastră. De cele mai multe ori, a fost inițiată de opoziție. Au existat cazuri în care moțiunea de cenzură a fost depusă în urma schimbării configurației politice din interiorul arcului guvernamental.
România a consemnat însă și situații anacronice în care un partid și-a dărâmat propriul guvern prin adoptarea unei moțiuni de cenzură.
42 de moțiuni de cenzură, în 30 de ani
De la introducerea acestui mecanism democratic, Parlamentul României a înregistrat 42 de moțiuni de cenzură, potrivit portalului legislativ de pe site-ul Camerei Deputaților. Nu toate au ajuns și să fie votate. În cazul în care nu îndeplinește criteriul numărului de semnături – o pătrime din numărul total al deputaţilor şi senatorilor – moțiunea nu intră în dezbatere.
Prima moțiune de cenzură a fost înregistrată pe 14 martie 1993, împotriva Guvernului Nicolae Văcăroiu. Ultima moțiune dezbătută a fost înregistrată de PSD în cursul acestui an, pe 23 iunie. Ambele au picat la vot.
Au existat 5 moțiuni de cenzură care au reunit numărul necesar de voturi și, pe cale de consecință, au condus la răsturnarea guvernelor.
Guvernul Emil Boc
Guvernul Emil Boc a fost demis prin moțiune de cenzură pe 13 octombrie 2009. Moţiunea de cenzură „11 împotriva României”, iniţiată de PNL şi UDMR şi susţinută de PSD, a primit 254 de voturi pentru şi 176 împotrivă, conform Rador.ro. A fost primul guvern care a fost înlocuit prin acest mecanism. Boc a supraviețuit însă și a format ulterior Cabinetul Boc 2.
Guvernul Mihai Răzvan Ungureanu
Uniunea Social Liberală (PSD şi PNL) a depus pe 18 aprilie 2012 moțiunea de cenzură „Opriţi Guvernul şantajabil. Aşa nu, niciodată”. Moţiunea îndreptată împotriva Guvernului Mihai Răzvan Ungureanu a fost adoptată pe 27 aprilie 2012 și a dus la demiterea guvernului la mai puțin de trei luni după instalare. La Palatul Victoria a urmat Guvernul Victor Ponta.
Guvernul Sorin Grindeanu
A treia moţiune a fost inițiată de parlamentarii PSD și ALDE împotriva propriului guvern, condus de Sorin Grindeanu. O premieră în politica din România. Intitulată „România nu poate fi confiscată. Apărăm democraţia şi votul românilor”, moțiunea de cenzură a fost dezbătută și votată la 21 iunie 2017, în mai puţin de trei ore.
Totul a plecat de la un conflict între liderul PSD de la vremea respectivă, Liviu Dragnea, și premierul Sorin Grindeanu. A urmat Guvernul Mihai Tudose, care a avut aceeași soartă. Premierul și-a dat demisia în urma unui conflict cu Dragnea.
Guvernul Viorica Dăncilă
Parlamentul a votat cea de-a patra moțiune de cenzură la 10 octombrie 2019, împotriva Guvernului Viorica Dăncilă. Inițiată de opoziție (PNL, USR, PMP, PRO România, ALDE, UDMR, minorităţi naţionale, dar şi de foşti parlamentari PSD), moțiunea de cenzură a purtat numele „Ca să reconstruim România, Guvernul Dăncilă trebuie demis de urgenţă!”. A urmat Guvernul Ludovic Orban.
Guvernul Ludovic Orban
Moțiunea de cenzură „Guvernul Orban/PNL – privatizarea democraţiei româneşti”, inițiată de PSD și UDMR, a fost adoptată în Parlament la 5 februarie 2020. Cabinetul Orban era destituit la puțin peste 3 luni de la învestire, după ce și-a angajat răspunderea pe proiectul privind alegerea primarilor în două tururi de scrutin. Guvernul a fost demis, iar legea, automat respinsă. Ludovic Orban a reușit să obțină un nou mandat de premier în Parlament pe 14 martie 2020.
Cel mai lung și cel mai scurt mandat de premier
Cel mai lung mandat de prim-ministru a fost deținut de Nicolae Văcăroiu 4 ani și 22 de zile (19 noiembrie 1992 – 11 decembrie 1996). Adrian Năstase şi Călin Popescu-Tăriceanu au avut amândoi mandate de 4 ani fără 7 zile.
Cel mai scurt mandat l-a avut Mihai Răzvan Ungureanu – doar 88 de zile (9 februarie 2012 – 7 mai 2012), urmat de Sorin Grindeanu (177 de zile) şi Mihai Tudose (201 zile), conform Rador.ro.
Foto: INQUAM_Photos_George_Calin