Istoricii acuză Guvernul că a limitat accesul la arhivele din perioada comunistă: „Sunt restrânse drepturile fundamentale ale cetățenilor”

Mai mulți istorici acuză că actul normativ le îngrădește accesul la documente importante emise în perioada comunistă, dar și din timpul mineriadelor postdecembriste sau referitoare la anumite privatizări.

Potrivit actului normativ, pentru a consulta documentele din Fondul Arhivistic Național, istoricii trebuie să aştepte expirarea termenului de clasificare, care este de 30 de ani (documente marcate „secret”) sau 50 de ani („strict secret”).

Istoricii care au protestat față de actul emis de Executiv, la inițiativa Ministerului de Interne, arată că înainte au avut acces la acest tip de documente.

Ce documente pot fi declasificate

Înainte de expirarea termenului, pot fi declasificate documentele care fuseseră consultate de istorici și cercetători, deci al căror conţinut este deja cunoscut.

Recomandări

Ce înseamnă pentru Ucraina, Orientul Mijlociu și China întoarcerea lui Donald Trump la Casa Albă

Arhivele Naționale ale României (ANR) se află în subordinea Ministerului de Interne și cuprind un sediu central și 42 de filiale, câte una pentru fiecare județ, plus municipiul București.

„Arhivele fac ce li se spune, pentru că DGPI e superior ierarhic”

„Arhivele Naționale sunt în subordinea MAI, cu statut de direcție. Serviciul intern de contrainformații al MAI (DGPI) e direcție generală, deci mai «sus» decât Arhivele. Angajații DGPI nu permit Arhivelor să dea în cercetare documente clasificate, iar Arhivele fac ce li se spune, fiindcă DGPI e superior ierarhic și fiindcă arhiviști din teritoriu deja s-au ales cu dosare penale pentru că n-au respectat consemnul să nu se dea în cercetare nimic clasificat”, explică pentru Libertatea Mihai Burcea, istoric la Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului. 

Dumitru Lăcătuşu, istoric la Centrul de Consultanță Istorică, susţine că Hotărârea de Guvern reprezintă o încălcare a legii, pentru că nu pot fi clasificate ca secrete informaţii privind încălcări ale drepturilor cetăţeneşti sau erori administrative. 

„Este un abuz şi o încălcare a legii! Legea interzice clasificarea ca secrete de stat «a informaţiilor, datelor sau documentelor în scopul ascunderii încălcărilor legii, erorilor administrative, limitării accesului la informaţiile de interes public, restrângerii ilegale a exerciţiului unor drepturi ale vreunei persoane sau lezării altor interese legitime». În aceste categorii, intră cele mai multe dintre documentele care conțin informații cu marcajul secret deținute de ANR”, explică Dumitru Lăcătuşu pentru Libertatea. 

Istoricii acuză lipsa de transparență

Hotărârea de guvern a fost adoptată la propunerea Direcției Generale de Protecție Internă (DGPI) din Ministerul Afacerilor Interne, în ciuda faptului că mai mulți istorici și membri ai societății civile au reclamat faptul că proiectul nu a fost pus în dezbatere publică.

Într-un text publicat pe platforma Contributors, istoricii au relatat că, pe 7 noiembrie, la cinci zile după ce proiectul de HG a fost inițiat de MAI, au participat la o ședință organizată de ministrul de interne, Lucian Bode, pentru a discuta conținutul actului normativ. Aceştia susţin însă că nu au cunoscut prevederile înscrise decât la finalul întâlnirii în care ar fi putut să ridice obiecţii. „Am cerut încă de la început textul, însă reprezentanţii MAI au refuzat să ni-l furnizeze”, spun istoricii prezenţi la reuniune.

Recomandări

Un copil grav rănit într-un accident de autocar este executat silit de avocați. Întâi, aceștia s-au îndreptat împotriva tatălui

În aceeași zi, la MAI a fost depusă o petiție, semnată de mai mulți istorici de la principalele institute de cercetare din România – Centrul de Consultanță Istorică, Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului, IICCMER, Institutul de Istorie Nicolae Iorga, Institutul de Istorie A.D. Xenopol din Iași, CNSAS și Facultatea de Istorie – Universitatea din București. 

În document, semnatarii acuzau lipsa transparenței în elaborarea proiectului de HG și cereau declasificarea în bloc a tuturor documentelor create până în 1989, indiferent de clasificarea lor, conținut, creator, anul de emitere sau locul de păstrare.

Istoric: „Nici documentele din anii 30 nu mai sunt date în cercetare”

Istoricul Mihai Burcea susține că nu doar documentele din perioada comunistă sunt ținute sub cheie, ci și documente mai vechi.

„Până în mai 2022 (când, la recomandarea DGPI, accesul la dosarele din fondul ANR a fost restricționat, n.r.), doritorii aveau acces la documente cu diverse marcaje de clasificare, de dinainte și de după 1972 , în baza prevederilor Legii nr. 16/1996, în măsura în care ele erau predate Arhivelor Naționale, iar directorii Arhivelor decideau darea lor în cercetare.

Pe lângă perioada comunistă, mai există și perioada antonesciană (pogromurile, războiul) sau a dictaturii regale. În acest moment, nici documentele din anii 1930-1945 nu mai sunt date în cercetare dacă au marcaje de clasificare. Iar exproprierile și deportările evreilor, de pildă, au astfel de marcaje”, afirmă istoricul.

„Blocarea înseamnă protejarea activităţii unor cadre MAI”

În vreme ce arhivele comuniste îi preocupă în principal pe cercetători, și publicul ar trebui să fie interesat de desecretizarea anumitor informații mai recente, explică Mihai Burcea. 

„Pentru societate, în ansamblu, cred că problema se va pune cu adevărat abia dacă vorbim despre ce a fost după comunism: documentele secretizate privind mineriadele, primele privatizări postrevoluționare, care și ele împlinesc, în curând, termenul de declasificare din Legea arhivelor”.

Care este miza reticenței MAI de a deschide către public documentele emise în comunism? „Putem specula pe niște linii care nu cred că ajută sănătății societății: blocarea, în continuare, a accesului la o serie de documente înseamnă protejarea activității unor cadre MAI din timpul comunismului, ascunderea activității unor operatori economici din acei ani (cu active preluate ulterior de «investitori»), a istoricului unor naționalizări și exproprieri de bunuri – fără documente, ele nu pot fi retrocedate ori nu se poate dovedi că nu trebuie retrocedate – sau dorința de a vedea dacă sistemul ăsta de resecretizare s-ar putea aplica, fără consecințe majore, și acolo unde doare mai tare – la CNSAS, de pildă”, spune Mihai Burcea.

Istoricii nu mai pot cerceta nici mineriadele

Dumitru Lăcătușu consideră, la rândul său, că actuala hotărâre de guvern ar putea avea un impact asupra studierii istoriei postdecembriste:

„Nu cred că toată această discuție cu declasificarea unor informații clasificate existente în documentele deținute de ANR are loc întâmplător tocmai acum. Conform Legii Arhivelor Naționale, după 30 de ani de la creare, documentele ar fi trebuit să fie preluate de ANR și făcute publice. Ceea ce ar însemna că informațiile care privesc primii ani de după 1989, anii în care au avut loc mineriade, s-au produs transformări politico-instituționale, ar fi trebuit să poată fi cercetate. Or, impunerea acestor restricții de către ANR, în urma recomandărilor DGPI, amână sine die cercetarea acestor ani cruciali din istoria noastră recentă”. 

„Acest HG nu trebuie privit doar ca pe un document ce limitează cercetarea istorică. Este un act prin care sunt restrânse drepturile fundamentale ale cetățenilor la informație, învățare, de a primi și transmite liber și neîngrădit informații, fără intervenția vreunei autorități. Astfel, numeroși cetățeni care vor face solicitări publice pentru a primi documente ce-i privesc, vor afla că nu le pot primi, deoarece sunt clasificate”, mai spune Dumitru Lăcătușu.

Cum explică MAI că nu a pus proiectul în dezbatere publică

Într-un răspuns pentru Libertatea, reprezentanții MAI spun că din comisia de elaborare a proiectului de HG au făcut parte reprezentanți ai Arhivelor Naționale și specialiști din alte structuri de la nivelul ministerului, însă au refuzat să ofere numele și funcțiile acestora.

Ziarul a întrebat ministerul de ce nu a pus proiectul în dezbatere publică, având în vedere că acesta vizează interesul general privind accesul la informații. Răspunsul MAI a fost: „Proiectul de Hotărâre a Guvernului are caracter individual, astfel că nu sunt incidente prevederile Legii nr. 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică”. 

Ministerul a refuzat să explice de ce actul normativ are caracter individual. 

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro