Comentează”Eu eram arestat în acea perioadă când s-a tras. Eu am fost arestat în noaptea de 16 spre 17 decembrie. Auzeam împușcăturile din închisoare și îmi dădeam seama că continuă ceva pe afară”, a relatat Marius Mioc.
Acesta a amintit episodul în care forțele de represiune ale regimului comunist au luat corpurile celor uciși de la morgă și le-au dus la București pentru incinerare.
”În noaptea de 18 spre 19 decembrie, ca să-și steargă urmele, miliția a furat 40 de cadavre și le-au dus la București în niște camioane frigorifice și le-au ars la crematoriu. Pentru ca regimul comunist să pretindă că nu au existat victime. Se cunoaște exact cine a încercat cadavrele, s-a stabilit în urma unor procese. Autorii au ieșit din închisoare cu un decret de amnistie dat în ianuarie 1990 dat de Consiliul Frontului Salvării Naționale, care a amnistiat atunci niște infracțiuni socotite mai mărunte, precum favorizarea infractorului, la care au fost încadrați autorii”, a spus Mioc.
El susține că șansele ca cei care au tras efectiv asupra revoluționarilor să fie aduși în fața justiției sunt foarte reduse, la 30 de ani de la evenimentele de atunci.
”În cazul împușcării lui Vasile Bărbat, ajuns ulterior deputat, dar soția lui a fost ucisă, a fost găsit inițial un vinovat: Vasile Joițoiu, un ofițer de contrainformații. După aceea s-a casat sentința, s-a trimis la procuratură pentru continuarea cercetărilor, dar după un număr de ani a fost scos de sub urmărire penală pentru că martorii, dacă îi audiezi la mulți ani de la evenimente, încep să se încurce dacă au fost câțiva metri mai la dreapta sau mai la stânga. Lucrurile astea contează într-un proces”, a spus Marius Mioc.