Când Italia a cerut ajutor urgent sub forma resurselor medicale, prin mecanismul european de criză, niciun aliat din UE nu a răspuns, scrie Financial Times.
Teama că va rămâne fără propriile rezerve a împins Germania să interzică exporturile de măști medicale și alte echipamente de protecție.
3M, un producător important, a precizat că restricțiile impuse de Germania nu i-au mai permis să exporte pe piața italiană.
Berlinul și-a relaxat ulterior regulile, dar Austria și-a închis granițele pentru oamenii care vin din Italia, cu excepția celor care pot dovedi că nu au fost infectați.
Tratamentul primit de la partenerii europeni, scrie FT, ar putea să accentueze senzația Italiei că nu se poate baza pe solidaritatea UE.
Oficialii de la Roma au mai expus această lipsă de solidaritate în momentul în care au fost nevoiți să se descurce cu afluxul de migranți din Mediterana.
”Italia a cerut deja activarea Mecanismului UE pentru Protecție Civilă pentru rezerve de echipament medical de protecție individuală. Dar, din păcate, nicio țară UE nu a răspuns solicitării Comisiei. Doar China a răspuns bilateral. Cu siguranță, nu e un semn bun de solidaritate europeană”, a declarat Maurizio Massari, ambasadorul Italiei la UE, într-o scrisoare deschisă publicată marți de Politico.eu.
Comisia Europeană a încercat să ofere asigurări Romei, anunțând flexibilitate pentru obligațiile fiscale pe care Italia le va încălca cel mai probabil și un fond de 25 de miliarde de euro pentru combaterea crizei.
Euroscepticismul italian, alimentat de lipsa de solidaritate
Dar apoi a venit comentariu șefei Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, care a spus că că rolul BCE nu este să răspundă la mişcările din pieţele de titluri suverane sau să închidă diferenţa dintre dobânzile ţărilor din zona euro.
Declarația a avut un efect brutal pentru Italia, care are o datorie publică mare și simte povara acesteia în special în momente de criză: dobânzile plătite de statul italian au înregistrat cea mai mare creştere de o zi din istorie.
A fost un moment bun de atac pentru extremistul eurosceptic Matteo Salvini, aflat în opoziție la Roma. ”Italia avea nevoie de ajutor și a primit o palmă peste față”, a spus el.
Dar declarații au venit și de la președintele Sergio MAtarella, care a spus că o țară în criză are nevoie de ”solidaritate, nu de obstacole”. Și premierul Giuseppe Conte a declarat că ”rolul BCE ar trebui să fie acela de a nu împiedica măsurile (luate de Italia, n.r.), ci de a crea un cadru favorabil financiar pentru ele”.
BCE a anunțat ulterior că este gata să facă mai multe în acest sens.
Ajutorul Chinei
Un ajutor important simbolic, dar nu numai, a venit însă din China.
Joi seară târziu, o echipă de nouă medici chinezi a aterizat în Italia cu un avion încărcat cu 30 de tone de echipament medical, un zbor organizat de Societatea Crucii Roșii din China.
Echipamentele includ măști și teste pentru depistarea virusului, care vor ajunge nu doar în Italia, dar și în Spania.
”În acest moment de stres, de mare dificultate, suntem ușurați pentru că primim aceste rezerve. E adevărat că ne vor ajuta doar pentru moment, dar este important. Avem o nevoie disperată de aceste măști și ventilatoare acum”, a declarat șeful Crucii Roșii italiene, Francesco Rocca.
Nu este singurul gest al Chinei. Zilele trecute, fondatorul companiei Alibaba, Jack Ma, s-a oferit să doneze 500.000 de teste pentru coronavirus Statelor Unite, care vineri a declarat stare de urgență.
O veste care a apărut la sfârșitul săptămânii a sugerat că cel puțin unul dintre membrii UE dă în cele din urmă semne de solidaritate. Potrivit Repubblica.it, Germania a anunțat că va trimite un milion de măști Italiei.