Oficialii italieni au anunțat luni, pentru prima dată de la debutul epidemiei, că numărul persoanelor bolnave de COVID-19 a scăzut, cu 20 mai exact, în comparație cu ziua precedentă. Acum sunt 108.237 de bolnavi confirmați, tratați în spitale sau acasă.
O veste bună pentru țara în care peste 24.114 persoane au fost ucise de coronavirus, iar sistemul sanitar, în special cel din nordul țării, unde se află cele mai lovite regiuni, a fost la un pas de colaps.
”Italia este în mod clar mai bine”, a anunțat și Giovanni Rezza, şeful Departamentului boli infecţioase din cadrul Institutului superior al sănătăţii de la Roma.
Oficialul a observat scăderea numărului de noi bolnavi din ultimele săptămâni, scăderea ratei de infectare și a numărului de pacienți spitalizați, dar a avertizat că autoritățile trebuie să rămână vigilente.
Am progresat mult, avem mai multe paturi de terapie intensivă, am făcut mai multe teste, dar de-acum trebuie să fim atenți la nivel local și să identificăm rapid orice focar de infecție, deoarece virusul va continua să circule.
Giovanni Rezza, Institutul superior al sănătăţii de la Roma:
Teste psihologice pentru oamenii închiși în case
Italia este una dintre țările cele mai lovite de epidemie. În primul rând, majoritatea experților sunt de acord că numărul deceselor și al persoanelor infectate este mai mare decât cifra oficială.
Persoanele care au murit acasă sau în căminele de bătrâni nu au fost incluse în numărătoare, spre exemplu, iar unele regiuni au testat doar persoanele cu simptome grave.
Dar costul epidemiei este și unul psihologic, după șase săptămâni de carantină aproape totală.
Potrivit Corriere della Sera, experții au îndemnat guvernul să deruleze teste psihologice pentru a afla cât mai pot sta oamenii închiși în case.
Potrivit presei, numărul cazurilor de violență domestică a crescut semnificativ. Medicii se tem și de impactul unei carantine prelungite asupra vârstnicilor și a persoanelor vulnerabile.
Premierul Giuseppe Conte ar putea anunța săptămâna aceasta un nou set de reguli sociale care ar putea include testele.
Un dezastru economic
Mare parte din problemele psihologice vin și din catastrofa economică generată de închiderea aproape totală a economiei.
Potrivit La Repubblica, în jur de 11,5 milioane de italieni, adică jumătate din forța de muncă a țării, au rămas fără venituri și au fost nevoiți să apeleze la fondurile oferite de guvern.
Confindustria, importantul patronat italian, a anunțat că 97,2% dintre companii au raportat pierderi financiare, iar 47,3% au anunțat că pierderile sunt foarte mari.
Tot La Repubblica a anunțat că mare parte din pachetul financiar de 25 de miliarde de euro anunțat de premierul Conte a fost deja cheltuit.
În acest timp, liderii regiunilor nordice, importante fiefuri economice, au început să ceară tot mai insistent redeschiderea economiei.
Oficialii din Lombardia și Veneto au avertizat că în curând vor fi nevoiți să ia singuri aceste decizii, dacă guvernul nu va anunța un plan clar.
Noua normalitate
Unele regiuni au redeschis câteva magazine, precum librăriile, un gest simbolic, dar în același timp unul de testare a funcționării afacerilor sub noile reguli.
Premierul Conte ar trebui să anunțe chiar săptămâna aceasta o relaxare mai importantă a restricțiilor și redeschiderea parțială e conomiei, începând cu 4 mai. Este vorba despre așa-numita fază a doua, care s-ar putea extinde pe un interval de timp între șase și opt luni, potrivit experților.
Este neclar cum va arăta Italia în această fază, dar oficialii au avertizat că cetățenii vor fi nevoiți să învețe să conviețuiască cu virusul.
Afacerile care vor dori să reînceapă activitatea vor fi nevoite să respecte reguli stricte de igienă și de distanțare socială pentru angajați.
Unele restaurante și-ar putea redeschide porțile, dar doar pentru comenzi la domiciliu în primă fază. Iar cetățenii care se deplasează la serviciu vor fi nevoiți la rândul lor să mențină o distanță minimă în mijloacele de transport public.
”Conviețuirea cu virusul înseamnă că va trebui să ne remodelăm zilele”, a declarat Silvio Brusaferro, directorul Institutului Național de Sănătate.
”Toată lumea va trebui să cedeze câte ceva”, a avertizat oficialul.