Pacienții care au primit Ivermectină au urmat un tratament cu tablete orale pentru cinci zile. Conf.dr. Ionuț Nistor, nefrolog, cercetător specializat în medicină bazată pe dovezi, a analizat concluziile studiului și spune că rezultatele ne arată că Ivermectina nu ar trebui folosit în tratamentul pacienților cu afectare moderată COVID-19.
„Acest studiu randomizat, cel mai mare de până acum, a concluzionat că durata simptomelor nu a fost redusă într-un mod semnificativ în rândul pacienților care au primit Ivermectină în comparație cu cei care au primit placebo. S-a concluzionat că dovezile din acest studiu nu susțin utilizarea Ivermectinei în tratamentul pacienților cu afectare moderată COVID-19”, a declarat conf.dr. Ionuț Nistor, director executiv al Centrului Metodologic de Cercetare Medicală și Medicină bazată pe dovezi de la Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” din Iași.
Care sunt medicamentele care dau roade în tratamentul anti-COVID
El explică faptul că a existat un entuziasm la nivel mondial în iulie 2020 cu privire la Ivermectină, după ce studiile in vitro, desfășurate în laborator, pe celule, arătau că exista un potențial de a reduce replicarea virală a SARS-CoV-2.
Primele studii riguroase desfășurate, în urma testării pe oameni, arată însă că nu există astfel de beneficii. Studiul pe cei 476 de pacienți realizat în Columbia a fost publicat pe 4 martie în revista de medicină JAMA – The Journal of the American Medical Association, care este evaluată ca fiind între cele mai bune patru din lume.
„Sunt mai multe medicamente utilizate ca terapie antiinflamatorie pentru infecția cu COVID-19: Plaquenil, Colchicină, iar în ultimul timp Ivermectina, toate folosite anterior în diverse patologii. Dar în momentul de față, singurele cu beneficii dovedite sunt Dexametazona, care reduce mortalitatea cu 30% la pacienții care au nevoie de oxigen sau ventilație mecanică, și Tocilizumab, un anticorp monoclonal, care reduce, la fel, atât mortalitatea, cât și progresia către nevoia de ventilație mecanică”, a declarat conf.dr. Ionuț Nistor.
Alte 65 de studii în desfășurare pentru tratamentul cu Ivermectină
În studiul din Columbia au fost înrolați doar pacienți cu formă moderată, în cazul cărora se impunea un tratament pentru a putea trece mai ușor prin boală. Medicul spune că mărimea studiului este suficientă pentru a se putea susține științific utilizarea sau oprirea utilizării acestui medicament în cazul descoperirii unui efect semnificativ statistic.
Concluzia autorilor a fost că la pacienții simptomatici, cu afectare medie COVID-19, un tratament de 5 zile cu Ivermectină, în comparație cu placebo, inițiat în primele 7 zile ale depistării infectării, nu reușește să reducă într-un mod semnificativ timpul până la dispariția simptomelor sau a spitalizării. Există și limitări ale acestui studiu: faptul că este realizat într-un singur centru și pe populația unei singure țări.
Medic Ionuț Nistor:
Conform platformei clinicaltrials.gov, în momentul de față mai sunt 65 de studii în desfășurare în întreaga lume care vizează utilizarea Ivermectinei în tratarea COVID-19.
EMA nu a aprobat tratamentul cu Ivermectină
Agenția Europeană pentru Medicamente (EMA) a anunțat în martie că nu recomandă utilizarea medicamentului antiparazitar Ivermectină pentru prevenirea și tratarea infecției cu COVID-19, în afara studiilor clinice controlate.
În luna ianuarie, țări precum Africa de Sud și Slovacia au autorizat un tratament cu Ivermectină pentru infecția cu SARS-COV-2, fie în programe restricționate, pe un anumit număr de pacienți cu COVID, fie pentru doar jumătate de an.
Ministerul Sănătății din România nu a autorizat un tratament cu Ivermectina pentru COVID. Fostul secretarul de stat din Ministerul Sănătății, Andreea Moldovan, spunea că folosirea Ivermectinei este riscantă, pentru că acest medicament nu a fost încă testat pentru uz uman, pentru a putea fi considerat sigur şi eficient în tratamentul COVID.
Vezi rezultatele alegerilor prezidențiale – turul 1 și află când este turul al doilea al votului pentru președinție!
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro