In loc de fiesta, jale in Giulesti. Cum se stie, lovit in cap de o bricheta aruncata de un nebun, iar bombardamentul continuand in ciuda avertismentelor la megafoane, arbitrul a oprit meciul cu Steaua. Potrivit regulamentului, Rapidul pierde cu 3-0. Circula tot soiul de speculatii. Ba ca bricheta ar fi fost aruncata de un provocator stelist infiltrat printre rapidisti: de ce nu l-au luat de guler, dandu-l pe mana politiei? Ba ca arbitrul e partas la o inscenare: trebuie dovedit. Ba ca Becali baga bani cu lopata, avand a-i recupera daca Steaua se califica in Liga Campionilor: si asta trebuie probat.
Singura certitudine e ca din tribune s-a aruncat cu pietre, brichete sau ce-or fi fost. Iar asta se sanctioneaza. Ceea ce nu s-a prea intamplat pana acum, iar atmosfera de pe stadioane s-a degradat continuu. In fiecare galerie s-au format asa-zise nuclee dure, grupuri de ultrasi, pentru care spectacolul sportiv nu conteaza. Important e ca ei sa aiba unde se dezlantui verbal, unde sa distruga, sa bata. Fenomen tot mai agresiv, alimentat si de galceava de satra a patronilor de cluburi. Fenomen scapat de sub controlul autoritatilor. Firmele private de ordine sunt incapabile.
Chiar identificati, huliganii nu risca mare lucru. Cel mult o condamnare cu suspendare, ca derbedeul care a batut cu lantul un cameraman. S-a adoptat Legea lui Mitica Dragomir. Controversata si care, probabil, trebuia sa vizeze mai ales organizatorii de meciuri. Pentru golani exista Codul Penal, care-i trimite dupa gratii pe cei ce nu inteleg ca stadionul e un loc public, aflat sub rigori valabile in oricare altul. Si unde nu se injura, nu se bate, nu se rup coaste sau scaune, nu se da foc, nu se distrug garduri, fara consecinte. Cu o singura conditie: legea sa se si aplice.