ComenteazăÎntr-un an, au pus steagul tricolor pe: Vârful Omu, Vârfurile Bucura – Munții Bucegi; Vârful Toaca – Munții Ceahlău; Vârful Rarău – Munții Rarău; Vârful Zboina Neagră, Vârful Zboina Verde – Munții Vrancei; Vârful Măgura Cașinului – Munții Cindrei; Vârful Parângul Mare, Vârful Cârja – Munții Parâng; Vârful Moldoveanu, Vârful Viștea Mare, Vârful Negoiu, Vârful Suru – Munții Făgăraș.
Pe Vârful Moldoveanu au urcat de trei ori, ultima dată chiar pe 1 decembrie 2018. Ascensiunea a durat trei ore, iar la finalul ei, au sărbătorit Ziua României în punctul cel mai înalt al ţării, la o altitudine de 2.544 de metri.
Ideea a pornit de la cântecul istoric „Treceți batalioane române Carpații”. În urmă cu un an, locotenentul colonel Simon Bâlbâie, ofițer coordonator al jandarmilor montani, impulsionat de „cântecul de luptă”, s-a gândit ca în 2018, anul Centenarului Marii Uniri, să arboreze tricolorul pe cei mai înalți munți din România.
A ales 14 vârfuri care au peste 2.500 de metri, a luat cu el nouă jandarmi, toți foarte bine antrenați, cu escalade de mii de metri la activ, și a pornit cu ei în expediție chiar pe 24 ianuarie, ziua Micii Uniri.
Expediții lungi, de 70-80 de kilometri, ba chiar de 150 de kilometri – cum a fost traversarea crestei Făgărașului -, au fost încercări deosebit de grele pentru cei zece jandarmi din Echipa Națională Montană.
„Am folosit trasee nemarcate, unde pericolul avalanșelor era extrem de mare”
Pe 24 ianuarie 2018 au plecat din Sinaia, de la Centrul de Pregătire a Jandarmilor Montani, iar câteva ore mai târziu aveau să traverseze zone abrupte, în care zăpada le ajungea, în unele locuri, până la gât.
„Am scos schiurile de tură care au o imitație din piele de focă pe ele, ca să putem urca. Zăpada era aproape cât noi, parcă eram îngropați. Urcam ce urcam, apoi coboram puțin. Așa am mers 14 kilometri. A fost extrem de epuizant. Am folosit trasee nemarcate, unde pericolul avalanșelor era extrem de mare. Băieții sunt antrenați, așa că am depășit momentele grele și am reușit să punem steagul României pe primul obiectiv, Vârful Omu”, își amintește ofițerul cum a început, alături de cei nouă camarazi, campania montană dedicată Centenarului.
A urmat asaltul altor creste, pe care au rezistat temperaturilor de minus 25 de grade și vântului ce sufla în rafale care puteau să-i măture de pe cărările mărginite doar de prăpăstii abrupte. Pe unele trasee, au corturi îngropate în zăpadă. Vara, jandarmii au mers sub soarele arzător, la temperaturi de peste 40 de grade, iar inamici le-au fost urșii carpatini, viperele și reptilele veninoase.
În Munții Vrancei, pe drumul de la Soveja spre Slănic Modova, au întâlnit o ursoaică, aflată în preajma celor trei pui ai săi cățărați în copaci. Îl aveau cu ei pe Leti, un labrador antrenat pentru salvare la avalanșe, cu ajutorul căruia puteau să facă o diversiune, dar nu a fost nevoie.
„Mama ta s-a prăpădit azi-noapte”
Nu au fost singurele greutăți din marea expediție. Când erau în Munții Făgăraș, jandarmul Florin Muntean a fost anunțat că mama lui a murit.
În acea bucată de misiune, rolul lui Florin era acela de ghid, pentru că era din zonă. Vestea pierderii mamei l-a tulburat atât de tare încât, pe traseu, a făcut un pas greșit, dar a fost salvat de coordonatorul expediției.
„Vestea l-a dărâmat. Plângea și urca. Eram la Trei Pași de Moarte, coboram prin Ferestra Zmeilor în Fundul Caprei. Se mai oprea din când în când să-și tragă sufletul. Dar nu din plâns. În halul în care era, nu a abandonat, dar era să facă un pas greșit care putea să-i fie fatal. L-am oprit la timp. Atunci am suferit o ruptură de ligamente, dar am continuat cu toții, ca o echipă”, povestește Simon Bâlbâie.
Citește și: