Cum în zonă sunt şi trei lacuri, cel mai priomejdios fiind Gozna, iar traseele turistice pot avea şi 30 de kilometri, neglijenţa călătorului neinstruit poate fi echivalentă cu sinuciderea! ”Afluenţa de turişti, pe Semenic, este mare. Iarna, zilnic sunt cam 2.000 de persoane. În restul timpului, cei mai mulţi vizitatori vin la sfârşit de săptămână. Vreo 2.000 pe week-end. Vara, când se organizează festivalul de jazz de la Gărâna, vin şi peste 8.000 de oameni. Trebuie acordată o atenţie mare”, subliniază locotenentul Dragoş Bălteanu, şeful secţiei, un împătimit al speologiei.
Nu o dată, jandarmii din Semenic au cules din râpe adânci, după ore de muncă de Sisif, tractoare, maşini, motocilete sau biciclete. Atunci coboară chiar şi sute de metri în adâncul muntelui pentru a-i salva pe bieţii oameni aflaţi în situaţiidisperate. Apoi, cu victima pe targă i-au coasta muntelui pieptiş, într-un efor comun… Fie că e zi, fie că e noapte. Fie că plouă torenţial sau ninge abundent… Au fost cazuri când au scotocit în căutarea unei victime chiar şi o lună bătută pe muchie. Unii dintre rătăciţi apar, după ceva vreme, prin staele mai îndepărtate, de alţii însă, nu s-a mai auzit nimic, niciodată. Cine ştie pe unde le-or fi putrezit oasele…Cine ştie ce animal l-a sfârtecat şi l-a mâncat…
În aproape doi ani, s-au rătăcit peste zece persoane
Pleacă la cules de afine, bureţi de fag, mure sau la tăiat de lemne. Se abat de la traseu şi nu mai dau de marcaj. Pădurile de fag sunt înşelătoare, sălbatice, cu hăţişuri luxuriante, pline de capcane. E uşor să te rătăceşti. Chiar şi pentru localnici. Se-ntâmplă să te-nvârţi în cerc. Văile abrupte seamănă foarte mult între ele, iar orientarea este dificilă. Înainte de Crăciun, un bărbat din Ciclova şi nepotul său au plecat să taie lemne. Pentru că aveau şi doi brazi, ca să nu-i vadă cineva, omul a decis să se întoarcă, singur, pe alt drum.
Tot prin pădure, dar mai ocolit şi puţin folosit. L-a prins viscolul şi s-a rătăcit. Jandarmii l-au căutat două săptămâni. Inclusiv cu câinele specializat de la sediul Inspectoratului de Jandarmi din Reşiţa. În zadar! O perioadă de timp, s-a putut discuta cu el pe mobil. Din cauza frigului vorbea moale şi dădea indicii vagi. I-a spus nepotului că s-a aşezat să se odihnească în locul ştiut. Au fost ultimele lui cuvinte. Când am ajuns acolo, conduşi de băiat, nu l-am mai găsit. Plecase şi viscolul i-a acoperit urmele” spune plutonierul Ionel Decă, unul dintre jandarmii care a participat la căutări.