ComenteazăTanaka Kane este una dintre cele mai vârstnice persoane din lume. Pe 2 ianuarie a devenit a treia persoană de pe Terra care a împlinit 118 ani, potrivit Grupului de Cercetare în Gerontologie.
Este prima persoană din Japonia care ajunge la această vârstă, dar cu siguranță nu va fi și ultima. Țara are cea mai mare speranță de viață. Și 80.000 de cetățeni cu vârste de peste 100 de ani.
Tanaka mai are o particularitate, scrie The Economist. Ea spune că iubește ciocolata și băuturile carbogazoase, un lucru care o diferențiază de majoritatea compatrioților.
Asta în condițiile în care Japonia este de multă vreme una dintre țările cu cel mai mic consum de zahăr din OECD, un club al statelor dezvoltate.
Cum a crescut speranța de viață
Longevitatea japonezilor este deseori pusă pe seama dietei lor. Dar ideea că niponii și-au extins durata de viață evitând pur și simplu regimul alimentar păcătos al Occidentului pare prea simplistă.
De fapt, studii recente sugerează că una dintre cheile succesului pare a fi tocmai faptul că japonezii au început să își adapteze măcar parțial dieta la obiceiurile occidentalilor.
Japonia nu a fost dintotdeauna o campioană a longevității. În anii 1970, speranța de viață era undeva aproape de media OECD.
Deși incidența cancerelor și a bolilor cardiovasculare era relativ mică, avea totuși cea mai mare frecvență a deceselor cauzate de bolile cerebrovasculare – afecțiunile care împiedică circulația sângelui la nivelul creierului.
În perioada 1970-1990, mortalitatea din cauza bolilor cerebrovasculare a scăzut aproape de media OECD. Ținând cont că avea un număr mai mic de boli cardiovasculare și mai puține AVC-uri, Japonia a urcat rapid în topul longevității.
O schimbare de dietă
Dar cum a rezolvat Japonia problema bolilor cerebrovasculare? Parțial este vorba despre tratamente mai bune și despre reducerea tensiunii arteriale, spune pentru Economist Thomas Truelsen, de la Universitatea din Copenhaga.
Un alt factor ar putea fi însă dieta.
Japonia a interzis în mare parte consumul de carne timp de 1.200 de ani și populația niponă consumă încă destul de puțină carne și puține lactate.
Prea multe produse de acest gen pot afecta starea de sănătate, deoarece conțin acizi grași saturați, care par să favorizeze bolile cardiovasculare.
Studiile au mai arătat că consumul prea mare de carne roșie procesată reprezintă un risc mai mare de AVC.
Dar un consum prea redus ar putea fi de asemenea lipsit de înțelepciune, deoarece aceste produse conțin colesterol care ar putea fi bun pentru pereții vaselor de sânge.
Un studiu derulat pe 48.000 de britanici a arătat că vegetarienii erau foarte rezistenți la boli cardiovasculare, dar predispuși la AVC-uri.
În teorie, renunțarea la hrana de origine animală ar fi putut contribui la rata mare de mortalitate cauzată de bolile cerebrovasculare, scrie Economist. În perioada 1960-2013, pe măsură ce mortalitatea cauzată de AVC-uri a scăzut, consumul de carne a crescut de la aproape zero la aproximativ 52 de kilograme de persoană, adică aproximativ 45% din consumul americanilor.
Tsugane Shoichiro, de la Centrul Național pentru Cancer din Tokyo, crede că japonezii au nevoie de carne și lactate pentru a-și ține vasele de sânge puternice, dar trebuie să nu abuzeze, pentru că riscă să înfunde arterele.
Există și unele dovezi empirice care susțin această teorie. Un ziar din anii 1990 a aflat că în regiunile unde dieta japonezilor s-a schimbat cel mai mult au apărut și cele mai mari scăderi ale deceselor cauzate de boli cerebrovasculare.
Un alt studiu, care a monitorizat 80.000 de japonezi între 1995 și 2009, a arătat că AVC-urile erau mai comune printre cei care mâncau mai puțină carne și lactate.
Deși declinul incidenței morților cauzate de bolile cerebrovaculare poate avea alte cauze, datele existente sugerează că schimbarea de dietă ar fi putut avea un efect.
Ironia, scrie Economist, este că longevitatea japonezilor, la care se adaugă natalitatea scăzută, amenință economia niponă. În 2060, 40% dintre japonezi ar putea avea vârste de cel puțin 60 de ani.