Când nava de croazieră Diamond Princess a sosit în Japonia în februarie, cu un focar COVID la bord, a părut că țara a fost lovită de un ghinion.
Privind înapoi însă, japonezii pot spune că gestionarea crizei timpurii de pe Diamond Princess a ajutat autoritățile să învețe o serie de lecții care au făcut ca, cel puțin până acum, pandemia din Japonia să aibă cel mai mic bilanț, în comparație cu celelalte țări dezvoltate.
Concret, până acum, doar aproximativ 3.000 de persoane au murit din cauza COVID în Japonia, mai puțini decât au murit în SUA într-o singură zi.
Statistic vorbind, în Japonia au murit în jur de 18 oameni la fiecare un milion de locuitori. Pe locul doi, în topul țărilor din G7 spre exemplu, vine Germania, cu o rată a mortalității de 239 de persoane la un milion de locuitor.
Surprinzător este și faptul că Japonia a obținut acest rezultat remarcabil fără lockdown-uri sau testare în masă – principalele arme împotriva pandemiei folosite în întreaga lume.
„De la bun început am ales să nu ne facem un scop din izolare”, explică pentru Economist Oshitani Hitoshi, un virusolog care face parte dintr-un consiliu consultativ al guvernului de la Tokyo.
Asta ar presupune identificarea tuturor cazurilor posibile, un lucru care nu este fezabil într-o țară de dimensiunile Japoniei, în condițiile în care majoritatea infectărilor produc simptome reduse sau sunt asimptomatice, spune expertul.
„Chiar dacă testezi toți oamenii o dată pe săptămână, tot vei rata unele cazuri”, explică Oshitani Hitoshi.
Urmarea? Japonia are cele mai puține teste COVID din toate țările G7 – o medie de 270 pe zi pentru un milion de locuitori, comparativ cu 4.000 la milionul de locuitori în SUA, spre exemplu.
„San mitsu” – cele trei recomandări majore pentru cetățeni
În schimb, guvernul a încercat să aplice lecțiile învățate pe Diamond Princess. După ce mai mulți medici și asistente s-au infectat pe vas, echipa de experți a guvernului a concluzionat rapid că virusul se transmite prin aer.
Prin urmare, încă din martie, Japonia a început să avertizeze cetățenii să evite trei lucruri: spațiile închise, spațiile aglomerate și contactele apropiate.
Aceste trei principii au fost comunicate intens prin intermediul mass-media și al rețelelor sociale. Iar studiile efectuate ulterior au aflat că majoritatea japonezilor chiar evită cele trei situații.
Fraza „san mitsu” – „cei 3 C”, care descrie cele trei recomandări ale guvernului pentru evitarea infectării – a devenit la începutul lui decembrie fraza anului în Japonia.
Tot Diamond Princess a inspirat autoritățile japoneze să se concentreze de la început pe focarele de infecție. Guvernul a instituit o celulă de criză pentru focare încă din martie.
Aceste lecții au determinat autoritățile să facă alegeri mai nuanțate atunci când a venit vorba despre instituirea restricțiilor.
Așa că guvernul a ales restricții țintite, pe anumite zone, în loc să opteze pentru lockdown-uri stricte pentru întreaga țară, urmate de relaxări aproape totale și tot așa.
Nishimura Yasutoshi, ministrul care supervizează răspunsul guvernului la pandemie, duce cu el un dispozitiv care măsoară dioxidul de carbon, pentru a măsura calitatea ventilării din cameră în timpul întâlnirilor.
Supercomputerul Fugaku
Apoi, cercetătorii au folosit supercomputerul Fugaku, care i-a ajutat să modeleze diverse scenarii. Au descoperit, spre exemplu, că metrourile aglomerate nu prezintă un risc foarte mare, atâta vreme cât ferestrele sunt deschise, iar pasagerii poartă măști.
Au aflat că statul în diagonală, și nu în fața celuilalt, poate reduce riscul de infectare cu 75%.
Sau că cinematografele pot fi sigure „chiar dacă spectatorii mănâncă hot-dog sau floricele”, spune Nishimura Yasutoshi pentru Economist.
De aceea, în vreme ce cinematografele din mai toată lumea sunt închise, în Japonia, animația „Demon Slayer” a rulat cu sălile pline, devenind unul dintre filmele cu cele mai mari încasări din țară.
Dincolo de cele trei recomandări majore, autoritățile au mai venit cu alte sfaturi importante pentru cetățeni, cărora le-au cerut să evite pe cât posibil:
- să meargă la petreceri unde se consumă alcool.
- să consume alcool și să mănânce în grupuri mai mari de patru persoane.
- să stea de vorbă cu alte persoane, fără mască, de la distanță mică.
- să locuiască în cămine sau în alte spații mici împărțite cu alte persoane.
- să folosească vestiare.
Societatea „prea omogenă” japoneză a funcționat foarte bine
Evident, toate aceste lecții învățate de autorități și transmise cetățenilor ar fi fost degeaba, dacă cetățenii nu le-ar fi respectat.
Dar japonezii au ascultat solicitarea guvernului de a sta acasă în carantină în cazul în care prezintă simptome, chiar dacă acele recomandări nu aveau forța unei interdicții legale.
„Câteodată, suntem criticați pentru că suntem o societate prea omogenă, dar cred că acest aspect a avut un rol pozitiv de data aceasta”, spune Nishimura Yasutoshi.
A contat și faptul că de la debutul pandemiei, societatea japoneză deja atentă la igienă a devenit și mai preocupată de acest aspect.
Și în vreme ce americanii s-au certat pe tema necesității măștilor și a dreptului lor de a nu purta una, japonezii s-au aliniat cuminți în fața magazinului Uniqlo, pentru a cumpăra noile modele de măști produse de retailer.
Acesta este și motivul pentru care în primele zece săptămâni ale sezonului gripei, Japonia a avut doar 148 de cazuri detectate de gripă obișnuită, mai puțin de 1% din numărul obișnuit de cazuri cu care s-a confruntat, în medie, în ultimii cinci ani.
Important a fost și faptul că populația Japoniei, deși îmbătrânită în mod disproporționat, în comparație cu alte state, deci mult mai vulnerabilă în fața COVID, este totuși foarte sănătoasă.
Doar 4,2% dintre adulții japonezi sunt obezi, o afecțiune care ridică riscul de mortalitate în cazul COVID.
Japonia are și un sistem sanitar foarte bun, cu acoperire universală, și spitale bine echipate. În plus, are și o rețea numeroasă de oameni deja instruiți pentru a face anchete epidemiologice.
Limitele în lupta cu pandemia
Toate aceste avantaje au în mod evident limitele lor. În ultimele săptămâni, virusul s-a răspândit rapid, iar bilanțurile au ajuns la niveluri-record de cazuri și decese.
Guvernul a fost nevoit să detașeze personal medical militar pentru a susține cele mai suprasolicitate spitale.
În plus, autoritățile au decis ca de pe 28 decembrie și până pe 31 ianuarie cel puțin să închidă granițele pentru toți cetățenii străini non-rezidenți în Japonia, extinzând astfel drastic o măsură care era deja în vigoare.
În același timp însă, autoritățile au ales să protejeze și economia, subvenționând un program care încurajează turismul intern și mâncatul la restaurant, chiar dacă aceste activități par să fi dus la creșterea numărului de cazuri.
Chiar și așa însă, creșterea actuală a numărului de noi cazuri a plecat de la o bază foarte scăzută și nu a ajuns încă la nivelul întâlnit în majoritatea statelor dezvoltate.
În ultimele zile, autoritățile au confirmat bilanțuri de 40-60 de decese, la o populație de 126 de milioane de oameni.
Prin comparație, la o populație de 83 de milioane, Germania a anunțat în ultima săptămână bilanțuri zilnice de 500-600-700 de decese.