Japonia a atras atenția lumii întregi după ce a reușit să controleze primul val de COVID-19 într-un stil propriu, descris drept modelul japonez.
Guvernul a derulat o campanie limitată de testare, nu a impus un lockdown și nici nu a obligat afacerile să se închidă – lucru pe care, legal, nici nu ar fi putut să îl facă.
Ministrul de finanțe a sugerat chiar că standardul cultural înalt al japonezilor este cel care a reușit să oprească boala. Iar comentatorii au vorbit despre responsabilitatea individuală a japonezilor și a societății în întregul ei, despre comportamentul lor de zi cu zi și au lăudat anchetele epidemiologice eficiente
Dar acum, țara se confruntă cu o creștere formidabilă a cazurilor de COVID-19, doborând zi de zi recordurile naționale.
Valul epidemic, concentrat inițial în capitala Tokyo, s-a răspândit și în alte zone urbane, în timp ce regiuni fără niciun caz confirmat timp de luni bune au devenit adevărate focare.
Iar datele demografice arată că boala se extinde la cei vârstnici, o problemă uriașă într-o țară cu cea mai bătrână populație de pe glob.
Experții susțin că atenția acordată de Japonia economiei își face văzute efectele.
Asemenea altor țări din Asia care s-au confruntat cu coronavirusul mai devreme decât cele din Vest, Japonia se luptă cu un nou val de COVID-19 și riscă acum să devină un avertisment pentru ceea ce înseamnă ca o țară să se miște prea repede spre normalitate, fără să-și ajusteze strategia atunci când și răspândirea bolii se schimbă.
În timp ce Japonia a declarat stare de urgență pentru a combate primul val epidemic, guvernul nu le-a impus oamenilor să stea acasă și nu a închis afacerile.
Starea de urgență s-a încheiat la finalul lunii mai, iar oficialii s-au mișcat pentru a deschide complet țara, într-o încercare de a evita recesiunea economică. În iunie, restaurantele și barurile erau complet deschise, în timp ce evenimente sportive precum cele de baseball și sumo au fost și ele permise, în ceea ce a părut un contrast puternic cu strategia pașilor treptați, adoptată, spre exemplu, de Singapore.
S-ar putea ca totul să fi fost prematur, spun experții.
Acesta este efectul faptului că guvernul a prioritizat activitatea economică punând oamenii în mișcare în detrimentul controlului infecției.
Yoshhihito Niki, profesor de boli infecțioase la Școala de medicină a Universității Showa:
Un grup de experți, lăudat pentru modul în care a gestionat primul val, a fost dizolvat din cauza unor neînțelegeri politice, în timp ce o campanie de încurajare a călătoriilor în interiorul țării a debutat exact atunci când numărul infectărilor a început să crească.
În căutarea unei strategii adecvate
Țările din Asia-Pacific se confruntă cu al doilea val epidemic, multe dintre ele, precum Hong Kong, Australia și Vietnam, după ce au fost considerate modele pentru controlul virusului în primăvară. Acestea oferă acum o fereastră către viitor pentru țările care abia depășesc primul val sau care se confruntă încă cu acest prim val, precum SUA.
Potrivit experților în sănătate publică, o serie de factori au contribuit la creșterea numărului de cazuri în Japonia. Este posibil ca starea de urgență să fi fost ridicată prea devreme, înainte ca infecțiile să fi încetinit suficient.
Acest lucru a dus, de asemenea, la un plan de redeschidere conceput greșit. Oficialii au luat măsuri cu întârziere, atunci când noile puncte de infecție au apărut pentru prima dată în cluburile de noapte la sfârșitul lunii iunie.
Pe măsură ce numărul de cazuri a crescut, oficialii au continuat să vorbească despre pericole, insistând că acestea s-au limitat în principal la baruri și cluburi.
“Guvernul ar fi trebuit să aibă o strategie potrivită pentru a controla transmiterea virusului cât mai repede”, spune Kenji Shibuya, profesor la Kings College, din Londra, și fost director pentru politici de sănătate la Organizația Mondială a Sănătății.
Atât Hong Kong, cât și Australia au acționat foarte repede și acum încearcă să controleze epidemia cât mai rapid, extinzând campania de testare și impunând o politică agresivă de distanțare socială, inclusiv prin carantină locală. Japonia înrăutățește lucrurile, așteptând și observând.
Kenji Shibuya, profesor la Kings College:
Numărul de cazuri zilnice din Japonia a depășit 1.000 timp de mai multe zile consecutiv, o cifră considerabilă. În timpul precedentului val epidemic, în aprilie, numărul maxim al cazurilor zilnice a fost de puțin peste 700.
Deși Japonia a înțeles foarte devreme că virusul se transmite prin picături de salivă și i-a avertizat pe cetățeni să evite spațiile aglomerate și neaerisite, nu a fost de ajuns pentru a schimba comportamentul oamenilor, după ridicarea restricțiilor.
Astfel, se pare că, deși oamenii au continuat să poarte măști în cea mai mare parte a timpului, noile infecții s-au produs în situații unde acestea sunt în general îndepărtate: adică la o cină între prieteni sau în baruri.
Spre deosebire de Noua Zeelandă, Japonia nu a vorbit niciodată despre eliminarea virusului.
Experții au încercat, în schimb, să încurajeze “un nou stil de viață” și au vorbit despre o eră în care oamenii vor fi nevoiți să trăiască cu patogenul.
Dar, scrie Bloomberg, mesajele autorităților centrale și regionale au fost contradictorii. În vreme ce oficialii din Tokyo recomandau oamenilor să nu călătorească, guvernul central încuraja turismul intern, așa că cele două tabere au început să se certe, aruncând vina una pe cealaltă.
În prezent, guvernul național continuă să susțină că situația este diferită față de primul val și că nu este nevoie de o nouă stare de urgență.
Rata de mortalitate din cauza coronavirusului este scăzută, iar sistemul sanitar nu este copleșit. În spitale, mai puțin de 100 de oameni sunt internați la Terapie Intensivă.
Prin comparație, în România, numărul pacienților ATI a depășit 400.
Dar asta nu rezolvă problema creșterii numărului de cazuri.
“Spitalele pot trata persoanele infectate. Dar doar guvernul, prin politici de sănătate publică, poate reduce numărul celor infectați”, spune Koji Wada, un expert de la Universitatea din Tokyo.
Ultima șansă
Nu se știe deocamdată care a fost impactul real al turismului intern asupra epidemiei. Experții sunt deocamdată mai preocupați de festivalul Obon, o sărbătoare care va avea loc la mijlocul lui august, când mulți tineri se întorc la casele lor pentru a-și comemora morții și pentru a petrece timp cu rudele vârstnice din familie.
Iar într-un semnal că situația nu mai poate fi ignorată, autoritățile locale au început să încetinească ritmul deschiderii economiei.
La Osaka, oficialii le-au cerut cetățenilor să nu mai ia masa în grupuri mai mari de cinci persoane. În Tokyo, restaurantele, barurile și popularele localuri pentru karaoke și-au scurtat programul de funcționare. Guvernatorul capitalei a declarat o nouă stare de urgență. La fel a făcut și Okinawa.
Problemele nu vor dispărea imediat. “Guvernul central nu a oferit recomandări clare și o strategie clară pe tema COVID-19 și deleagă responsabilitatea către guvernul local. Asta, deși în vremurile normale, guvernul este foarte centralizat”, spune Haruka Sakamoto, cercetător în sănătate publică de la Universitatea din Tokyo.
Unii cred că pașii timizi făcuți de autorități, centrale sau locale, nu sunt suficienți.
Haruo Ozaki, șeful Asociației Medicale din Tokyo, a cerut săptămâna trecută guvernului să revizuiască legislația, pentru a putea cere afacerilor să se închidă.
“Asta este ultima noastră șansă pentru a diminua răspândirea infecției”, spune acesta.