ComenteazăÎntrebat de un jurnalist despre o prezență mai sporită a forțelor NATO în România, inclusiv prin grupuri de luptă – forțe permanente staționate -, Stoltenberg a subliniat că prezență a fost deja sporită pe termen scurt prin forțe rotative, dar se va analiza și dislocarea unor grupuri de luptă.
„Suntem gata să consolidăm și mai mult dacă este necesar. Avem o disponibilitate, avem o forță de reacție a NATO și putem trimite pe termen scurt mai multe forțe dacă este necesar. Sunt lucruri pe care le-am făcut deja. Am trimis mai multe trupe și ne-am sporit disponibilitatea. Președintele SUA a spus că a alocat 8.500 de forțe pentru NATO care pot fi desfășurate rapid”, a subliniat Jens Stoltenberg.
Prezența unui grup de lucru va fi discutată în reuniniunea miniștrilor apărării din cele 30 de state membre NATO, iar o decizie finală ar putea fi luată în primăvară.
„Evaluăm dacă ar trebui să ne adaptăm prezența pe termen mai lung în flancul estic, aici e vorba de grupuri de luptă în România, dar poate și în toate celelalte țări din sud-estul NATO. Acest lucru va fi discutat la reuniunea miniștrilor apărării de săptămâna viitoare. Cred că miniștrii se vor pune de acord să dezvolte planificarea și să discute dimensiunea, domeniul și detaliile despre grupul de luptă, ce tipuri. Mă gândesc că decizia finală va fi luată în această primăvară”, a declarat Jens Stoltenberg.
Deja ne-am sporit prezența, vedem astăzi aici mai mult de 2.000 de soldați din SUA, Italia, Germania și alte state. Am văzut disponibilitatea Franței. Cred că, pe lângă nevoile mai urgente, s-ar putea să fie creșteri pe termen lung, inclusiv grupuri de luptă în România.
Jens Stoltenberg:
Ce sunt grupurile de luptă
După invadarea Crimeei de către Rusia, statele membre ale NATO au convenit, la summitul de la Varșovia din 2016, să desfășoare patru grupuri de luptă, batalioane multinaționale, în zonele cele mai susceptibile de a fi atacate.
Ele au fost plasate în Polonia și în statele baltice – Estonia, Letonia și Litunia – și sunt conduse de Regatul Unit, Canada, Germania și Statele Unite, potrivit paginii oficiale a alianței.
Trupele care servesc în grupurile de luptă ale batalioanelor multinaționale se rotesc la fiecare șase luni și se antrenează și operează cu armatele națiunilor gazdă.
„Există riscul” unei invazii rusești în Ucraina
În cadrul vizitei efectuate vineri la Baza 57 Aeriană „Mihail Kogălniceanu, Stoltenberg a precizat că există „riscul unei invazii totale, dar există și riscul unor altor tipuri de acțiuni agresive” ca urmare a comasării de trupe rusești la granița cu Ucraina.
El a subliniat că România este protejată de NATO în fața oricăror pericole ar putea apărea. „Suntem umăr la umăr, gata să apărăm Romania și toți aliații NATO”, a transmis secretarul general NATO în timp ce vizita soldații prezenți în baza militară. „România nu este singură. Avioane de luptă din Germania și Italia sunt aici pentru a proteja aliații și pentru a menține zona sigură”, a continuat el în conferința de presă comună”.
„România este foarte bine apărată și are toate garanțiile de securitate. Niciun român nu trebuie să se teamă”, a transmis și președintele Klaus Iohannis.
Recent, președintele american Joe Biden a dat undă verde pentru suplimentarea forțelor americane în Europa de Est, iar aproximativ 1.000 de militari americani vor staționa la baza „Mihail Kogălniceanu.
Primele două convoaie, unul cu personal militar și unul cu tehnică militară, aparținând detaşamentului american au ajuns aseară și azi dimineață la baza Mihail Kogălniceanu din județul Constanța. Alte convoaie vor sosi în zilele următoare, potrivit MApN.
Rusia, manevre militare la granița Ucrainei
Joi, Rusia a început manevrele militare cu Belarus, programate să dureze zece zile. Ele provoacă îngrijorare întrucât de pe la granița de nord a Ucrainei cu Belarus, trupele rusești pot ajunge cel mai repede în capitala Kiev în cazul unei invazii.
Cele două țări nu au menționat câți soldați și câte echipamente militare participă la exerciții. Conform estimărilor Occidentului, în Belarus ar fi fost trimiși 30.000 de militari ruși. Ucraina și statele occidentale consideră că prin aceste manevre militare Rusia face presiuni în contextul crizei ucrainene.
De la finalul anului trecut, Moscova a comasat peste 100.000 de soldații la granița cu Ucraina, fiind acuzată de Occident că se pregătește să invadeze țara vecină. Rusia a negat orice intenție de atac și a cerut garanții de securitate din partea SUA și NATO, printre care promisiunea că Ucraina nu va adera la Alianța Nord Atlantică.