9 comentariiUcraina le cere aliaţilor săi, mai ales Statelor Unite, să o autorizeze să folosească armamentul primit împotriva unor ţinte militare pe teritoriul rus. Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat revistei britanice că este de aceeaşi părere cu ucrainenii.
„A venit timpul ca aliaţii să reflecteze la posibilitatea de a ridica anumite restricţii pe care le-au impus utilizării armamentului trimis Ucrainei”, în contextul ofensivei ruse în Harkov, „aproape de frontieră”, a declarat el în acest interviu publicat vineri de către The Economist, relatează News.ro.
„Luarea Ucrainei posibilităţii de a folosi aceste arme împotriva unor ţinte militare legitime pe teritoriul rus face foarte dificil ca ea să se apere. Unii aliaţi au ridicat deja aceste restricţii”, a subliniat Stoltenberg, referindu-se la Regatul Unit.
Însă mai mulţi aliaţi ai Kievului, ca Statele Unite, refuză în continuare acest lucru.
„Dacă refuzaţi Ucrainei dreptul de a lovi ţinte militare pe teritoriul (rus), atunci le devine complicat să-şi impună respectarea dreptului de a se apăra. Această autoapărare este înscrisă în Carta ONU, ea este legală şi este legitimă”, iar NATO vrea să ajute Ucraina să-şi impună respectarea acestui drept, anunţă el.
„Acest lucru include posibilitatea de a lovi ţinte pe teritoriul rus, atunci când sunt ţinte militare şi legitime”, argumentează secretarul general al NATO.
Liniile roşii impuse Ucrainei de către aliaţii săi au început să se şteargă una câte una. Dacă la începutul războiului din Ucraina, declanşat de Rusia, ţările din Occident au interzis Ucrainei să folosească armamentul primit să atace teritoriul rus, pentru a reduce riscul unei escaladări împotriva unei puteri nucleare, aceste restricţii încep să dispară.
La începutul lunii mai, Regatul Unit a autorizat Kievul să folosească ajutorul militar britanic, şi anume rachetele de croazieră de tip Storm Shadow, pentru a lovi pe teritoriul rus.
Statele Unite ar putea lua, la rândul lor, această decizie, potrivit The New York Times (NYT).
Vineri, deputatul MoDem Jean-Louis Bourlanges, preşedintele Comisiei de Afaceri Externe din Adunarea Naţională, a îndemnat Frabţa să „iasă din rezervă” şi să-şi schimbe poziţia în acest subiect, scrie Le Figaro.
„Această schimbare de doctrină este perfect legitimă în măsura în care pune capăt unei asimetrii inacceptabile între situaţia agresatului şi agresorului”, a justificat el. Franţa livrează Ucrainei rachete de croazieră de tip Scalp – versiunea franceză a Storm Shadow.
Ucraina a folosit, în ultimele luni, în principal drone produse local, cu capacităţi limitate, în atacuri pe teritoriul Rusiei.
Reacţia Rusiei
Într-un interviu acordat AFP vineri, Volodimir Zelenski a pledat, la rândul său, ca aliaţii Ucrainei să îl autorizeze să folosească armele furnizate aşa cum doreşte. Preşedintele ucrainean dă asigurări că acest armament va fi folosit ca armament defensiv.
Rusia ia această ameninţare în serios. După ce Londra a autorizat Kievul, Kremlinul a ameninţat să lovească ţinte militare britanice „pe teritoriul Ucrainei şi nu numai”.
Joi, un purtător de cuvânt al preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov, avertiza că o decizie asemănătoare a Statelor Unite ar reprezenta o „escaladare”.
Jens Stolteberg este, de altfel, conştient de acest lucru. „Trebuie să împiedicăm acest război să devină un conflict între Rusia şi NATO în Europa”, declară el The Economist. „Însă noi nu suntem implicaţi în mod direct de pe teritoriul NATO în operţaiuni de luptă în Ucraina”, subliniază secretarul general al NATO.