Comentează„Au existat mai multe linii roșii declarate de el și nu au escaladat”, a declarat Stoltenberg într-un interviu acordat pentru ziarul britanic The Times la final de mandat, sugerând că așa este cazul și în privința folosirii rachetelor occidentale pe teritoriul Rusiei.
„Nu a făcut asta pentru că își dă seama că NATO este cea mai puternică alianță militară din lume. Ei (oficialii ruși – n.r.) realizează, de asemenea, că războiul nuclear nu poate fi câștigat și nu trebuie purtat. Și i-am spus asta foarte clar de mai multe ori”, a precizat secretarul general al Alianței Nord-Atlantice.
Potrivit lui Stoltenberg, decizia folosirii rachetelor occidentale pe teritoriul Rusiei este la latitudinea individuală a aliaților, iar o eventuală aprobare nu ar însemna că NATO intră în război cu Rusia, așa cum susține Putin. Șeful NATO a dat ca exemplu Coreea de Nord și Iranul.
„Este greșit să spunem că aliații din NATO ar fi parte la conflict dacă ar permite ca armele lor să fie folosite împotriva țintelor legitime de pe teritoriul Rusiei. Coreea de Nord și Iranul oferă sprijin militar semnificativ și furnizează rachete și drone Rusiei fără ca ele să devină părți directe în conflict”, a explicat Stoltenberg.
Pe de altă parte, șeful NATO din ultimii zece ani a avertizat asupra strângerii legăturilor între „puterile autoritare” precum Rusia, China, Coreea de Nord și Iran. În opinia sa, liderul acestui grup este conducătorul regimului de la Beijing, Xi Jinping, în timp ce Vladimir Putin „ipotechează viitorul Rusiei” în favoarea Chinei.
„China este un factor decisiv al războiului Rusiei împotriva Ucrainei. China susține economia de război a Rusiei, China furnizează componentele, microelectronice, microprocesoare pe care Rusia le folosește pentru a produce rachetele și bombele pe care le folosește în Ucraina”, a subliniat Stoltenberg.
Jens Stoltenberg va fi succedat pe 1 octombrie la șefia NATO de fostul premierul olandez Mark Rutte.