UPDATE ora 13.00. „Ceea ce am convenit astăzi premierul și cu mine este că Ungaria nu va bloca alți aliați să convină asupra unui angajament de sprijin financiar pentru Ucraina și asupra rolului de lider al NATO în coordonarea sprijinului pentru Ucraina”, a declarat Jens Stoltenberg, relatează publicația maghiară Blikk.

Stoltenberg a spus că o decizie va fi luată la summitul de la Washington cu privire la rolul militar al NATO în Ucraina, unde cele 27 de state membre ale alianței vor decide și asupra angajamentului financiar pe termen lung.

Viktor Orbán a spus astăzi clar că Ungaria nu dorește să participe la aceste eforturi, dar, în același timp, nu se opune deciziei majorității. Accept această poziție.

Jason Stoltenberg:

Orbán a afirmat: invazia rusă în Ucraina a adus „probleme politice mondiale dificile” și „această eră nu s-a încheiat încă”. El a remarcat că „atunci când apar întrebări noi, trebuie luate noi decizii”.

Știrea inițială. În vederea summitului de la Washington, din iulie, responsabilul pregăteşte un plan pentru ca NATO să joace un rol mai important în coordonarea livrărilor de arme către Kiev şi pregătirea trupelor ucrainene. Însă Ungaria refuză, acuzând NATO că îi antrenează pe membrii alianţei „într-o conflagraţie globală”.

Iar Orban, care a rămas apropiat de Rusia, doreşte să „redefinească poziţia” ţării sale pentru a preveni „orice participare la operaţiuni în afara teritoriului NATO”.

„Trebuie să stăm departe de război şi vom discuta modalităţile cu secretarul general”, a declarat premierul naţionalist la începutul acestei săptămâni.

După discuții, cei doi vor susţine o conferinţă de presă.

Viktor Orban, care blochează în mod regulat în cadrul UE ajutorul militar pentru Kiev, a devenit, de asemenea, o problemă pentru NATO, „mai ales în ultimele luni”, a făcut cunoscut un diplomat, sub protecţia anonimatului, pe un fundal de frustrare crescândă în rândul aliaţilor.

Ideea este de a oferi ţării din Europa Centrală un fel de „drept de retragere”, au explicat surse diplomatice.

Ungaria ar fi, de asemenea, scutită de a participa la o altă iniţiativă a lui Stoltenberg, care vizează perpetuarea ajutorului actual la un nivel minim de 40 de miliarde de euro pe an.

De la începutul ofensivei ruse în Ucraina, NATO are grijă să evite orice implicare directă, lăsând Washingtonul, principalul susţinător al Kievului, să coordoneze livrarea armelor furnizate de aliaţi. Dar în prezent doreşte să-şi schimbe abordarea, de teama revenirii lui Donald Trump la Casa Albă.

Un alt subiect de dispută este numirea premierului olandez în exerciţiu, Mark Rutte, pentru a-i succeda lui Jens Stoltenberg în toamnă.

Ungaria se opune şi susţine singură un alt candidat, pe preşedintele României Klaus Iohannis, aflat în prezent sub presiunea Statelor Unite pentru a se retrage din cursă.

Foto: Hepta

La ce secție de votare votezi duminică și cum poți vota dacă nu ești în localitatea de domiciliu pe 24 noiembrie la alegerile prezidențiale!
 

Urmărește-ne pe Google News