Șeful NATO avertizează că Putin pregăteşte Rusia pentru un război lung în Ucraina. Ce spune Stoltenberg despre trimiterea sistemelor Patriot

La aproape zece luni după invazia Moscovei asupra Ucrainei, forţele ucrainene au provocat Kremlinului o succesiune de înfrângeri care au permis eliberarea mai multor teritorii. Dar „nimic nu indică faptul că Putin a renunţat la obiectivul său de a controla Ucraina”, a avertizat șeful NATO.

„Nu trebuie să subestimăm Rusia. Ea se pregăteşte pentru un război lung. Vedem că încearcă să mobilizeze mai multe forţe, că este pregătită să sufere şi numeroase pierderi, că încearcă să aibă acces la mai multe arme şi muniţii”, a declarat Stoltenberg.

„Trebuie să înţelegem că preşedintele Putin este gata să fie în acest război multă vreme şi să lanseze noi ofensive”, a mai spus el.

Ţările NATO, cu SUA în frunte, au furnizat Ucrainei arme în valoare de miliarde de dolari, care au ajutat-o să reziste forţelor ruse.

„Războiul se va termina la masa negocierilor”

„Cel mai probabil este că acest război se va termina la masa negocierilor, ca majoritatea războaielor”, a mai spus Stoltenberg, în interviul acordat agenției franceze de presă. Orice soluţie va trebui să garanteze că „Ucraina prevalează ca naţiune suverană şi independentă”, a insistat șeful NATO.

„Mijlocul cel mai rapid de a ajunge aici este să-i susţinem militar, pentru ca preşedintele Putin să înţeleagă că nu poate câştiga pe câmpul de luptă, ci că trebuie să se aşeze la masă şi să negocieze cu bună credinţă”, a adăugat Stoltenberg.

Recomandări

Generalul Vasile Milea, „eroul” care a ordonat reprimarea Revoluției la Timișoara. „Sinuciderea a fost practic o încercare de autorănire”

După pierderile suferite pe teren, Moscova a lansat valuri de rachete şi drone asupra infrastructurilor energetice civile din Ucraina.

„O discuție în curs” pentru livrarea sistemelor Patriot

Potrivit unor informaţii vehiculate de presa americană, Washingtonul este pe cale să finalizeze planurile pentru a trimite bateriile sale de rachete Patriot – cele mai avansate – în Ucraina, care s-ar adăuga astfel altor sisteme de apărare antiaeriană occidentale deja furnizate Kievului.

Stoltenberg a afirmat că „o discuţie este în curs” pentru livrarea de Patriot, dar a subliniat că ţările NATO trebuie să se asigure că există suficiente muniţii şi piese de schimb pentru ca armele trimise până în prezent să continue să funcţioneze.

„Avem un dialog între aliaţi privind sisteme suplimentare, dar devine din ce în ce mai important să ne asigurăm că toate sistemele care sunt livrate sunt funcţionale”, a explicat el.

Cererile de arme din partea Ucrainei au epuizat stocurile ţărilor membre şi au provocat temeri că industriile apărării din ţările Alianţei ar putea să nu fie în măsură să producă suficient.

„Ne vom spori producţia în acest scop precis, pentru a putea atât să ne reconstituim propriile noastre stocuri pentru descurajare şi apărare, cât şi pentru a continua să sprijinim Ucraina pe termen lung”, a reamintit Stoltenberg.

Recomandări

Adevărata revoluție. Cei zece pași care chiar ar schimba România

Războiul din Ucraina, „un moment de răscruce”

Invadarea Ucrainei de către Putin a fost un şoc pentru Occident. Aceasta a constrâns NATO să treacă prin cea mai mare adaptare de la sfârşitul Războiului Rece, întărind masiv flancul estic. Finlanda şi Suedia au fost, de asemenea, împinse să declanşeze procedurile de aderare la NATO.

„Este criza de securitate cea mai periculoasă cu care ne-am confruntat în Europa după Al Doilea Război Mondial”, a afirmat Stoltenberg. „Este un moment de răscruce”, a adăugat el.

Jens Stoltenberg a precizat că, în pofida unei scăderi recente a ameninţărilor nucleare din partea lui Putin, Alianţa rămâne „vigilentă”. „Retorica nucleară, cu referiri la utilizarea potenţială a unor arme nucleare, este imprudentă şi periculoasă”, a insistat şeful NATO. „Obiectivul său este bineînţeles să ne descurajeze să susţinem Ucraina, dar nu va reuşi să-l atingă”, a mai spus el.

Mandatul lui Jens Stoltenberg în fruntea NATO, prelungit cu an în martie, se încheie la sfârşitul lui 2023. Fostul premier norvegian, în vârstă de 63 de ani, nu a precizat dacă îşi va părăsi definitiv postul anul viitor. „Nu am alte planuri”, a spus el.

Foto: Profimedia Images

Recomandări

Coșul de cumpărături, mai ieftin în Ungaria decât în România | Experiment Libertatea

Urmărește pe Libertatea LIVETEXT cu cele mai noi informații despre războiul din Ucraina

Urmărește-ne pe Google News