Jens Stoltenberg respinge varianta unei noi prelungiri a mandatului său la șefia NATO: „Nu am nicio intenție”

„Nu am nicio intenţie să caut o prelungire (a mandatului de secretar general)”, a declarat el la sosirea la reuniunea miniştrilor apărării din ţările membre NATO, care are loc joi şi vineri la Bruxelles.

Politicianul norvegian a făcut această precizare când a fost întrebat dacă ar fi dispus să rămână la conducerea NATO pentru încă şase sau douăsprezece luni, în cazul în care statele membre i-ar cere acest lucru.

Mandatul lui Stoltenberg se încheie la 30 septembrie, dar ţările NATO, responsabile cu alegerea secretarului general, nu au desemnat încă un succesor. Şi nici nu au aprobat o nouă prelungire a mandatului lui Stoltenberg, secretar general al organizaţiei transatlantice din octombrie 2014.

În februarie, Alianţa a indicat că Stoltenberg nu intenţionează să rămână la șefia NATO după luna septembrie. „Mandatul secretarului general Jens Stoltenberg a fost prelungit de trei ori şi el a servit în total aproape nouă ani” la conducerea Alianţei, a declarat atunci purtătoarea de cuvânt a organizaţiei, Oana Lungescu, adăugând că Stoltenberg îşi încheie mandatul în luna octombrie şi „nu intenţionează să solicite o nouă prelungire” a acestuia.

„Sunt responsabil pentru toate deciziile NATO, cu excepția uneia”

Recomandări

Episodul care a generat conceptul de „terorist” la revoluția din 1989. Masacrul atroce a fost folosit pentru a alimenta psihoza națională

Stoltenberg a subliniat joi că alegerea succesorului său depinde de cei 31 de țări aliate din cadrul NATO.

„Sunt responsabil pentru toate deciziile pe care această Alianţă trebuie să le ia, cu excepţia uneia, şi anume cea referitoare la viitorul meu, pe care trebuie să o decidă cei 31 de aliaţi”, a declarat politicianul norvegian.

Întrebat dacă această declaraţie lasă deschisă uşa pentru o nouă prelungire a mandatului său, Stoltenberg a răspuns că spune „exact acelaşi lucru” pe care l-a spus „tot timpul” şi că nu şi-a schimbat planurile sau intenţiile.

NATO se va concentra pe mentenanța armelor livrate Ucrainei

În cadrul reuniunii de joi și vineri de la Bruxelles, miniştrii aliaţi vor aborda ajutorul pe care îl acordă Kievului pentru a se apăra împotriva invaziei ruse, iar Stoltenberg a subliniat că Ucraina „are nevoie de mai multe tipuri de sprijin”, apreciind că „cea mai mare parte a atenţiei se va concentra, s-a concentrat şi va continua să se concentreze asupra importanţei mentenanţei” armelor livrate.

„Să ne asigurăm că toate sistemele care sunt deja acolo funcţionează aşa cum ar trebui, adică au muniţia, piesele de schimb, mentenanţa şi capacitatea de reparare necesară pentru ca acestea să funcţioneze pe toată durata ofensivei”, a explicat el.

Recomandări

Cum se vor împărți ministerele în noul Guvern între PSD-PNL-UDMR, după ce USR a fost exclus de la negocieri – Surse

Eforturi pentru intrarea Suediei în Alianță, la summitul din Lituania

Politicianul norvegian s-a referit, de asemenea, la aderarea Suediei la Alianţă, care nu a fost încă ratificată de Ungaria şi Turcia.

„Este posibil să avem Suedia în cadrul alianţei la summitul de la Vilnius. Nu pot garanta că acest lucru se va întâmpla, dar continui să lucrez din greu pentru a asigura aderarea Suediei cât mai curând posibil”, a declarat el.

„Tiparul” din comportamentul nuclear al Rusiei

Întrebat despre staţionarea de arme nucleare ruse în Belarus, Stoltenberg a subliniat că retorica nucleară a Moscovei este „nesăbuită şi periculoasă”.

„Rusia trebuie să ştie că un război nuclear nu poate fi câştigat şi nu trebuie să fie purtat niciodată”, a subliniat el.

Secretarul general a declarat că „urmărim îndeaproape” ceea ce face Rusia, dar a precizat că, „până în prezent, nu am observat nicio schimbare în postura ei nucleară care să necesite o schimbare a posturii noastre”.

În orice caz, el a remarcat că se constată un „tipar” în comportamentul Rusiei, potrivit căruia „Rusia a investit masiv în noi capacităţi nucleare moderne şi a desfăşurat, de asemenea, mai multe capacităţi nucleare, inclusiv în apropierea graniţelor NATO, de exemplu în Marele Nord”.

Recomandări

Mandatul lui Klaus Iohannis se încheie astăzi, dar rămâne președinte până la alegerile prezidențiale din 2025. Cum au fost cei 10 ani cu el la Cotroceni

Stoltenberg a spus că Alianţa nu a răspuns la acest „tipar” decât prin „creşterea gradului de pregătire a forţelor sale, sporindu-şi prezenţa pe liniile de la frontiera estică”, şi a adăugat că aliaţii vor rămâne vigilenţi la orice fel de evoluţie.

Foto: Profimedia Images

Urmărește pe Libertatea LIVETEXT cu cele mai noi informații despre războiul din Ucraina

Urmărește-ne pe Google News