„Nu poți merge într-o zonă de război și să nu pleci de acolo neschimbat”, își începe Jill Biden editorialul, în care vorbește despre ucrainencele pe care le-a întâlnit în timpul vizitelor sale în Europa și despre felul în care războiul le-a marcat.

„Nu trebuie să vezi durerea cu ochii, pentru că o poți simți cu inima. Durerea e ca un văl care ți se așază pe chip, ca o ceață care coboară și te cuprinde. Mamele de acolo au permanent lacrimile agățate în colțul ochilor și chipul marcat de tristețe. Își caută mereu copiii din ochi, le cuprind mâinile, le mângâie părul, ca și cum s-ar teme că dacă-i pierd din vedere și se îndepărtează de ei, îi pierd pentru totdeauna. Mamele de acolo sunt dârze, dar se vede în felul cum își frământă mâinile ori din umerii lor aduși că războiul le-a schimbat pentru totdeauna”.

Prima Doamnă a Statelor Unite a remarcat că „ceva le lipsește – râsul, limbaj comun al femeilor”.

Mamele ucrainene pe care le-am întâlnit în școlile din România și Slovacia mi-au povestit despre ororile trăite, despre cum bombele cădeau noaptea fără oprire, în timp ce ele căutau adăpost, în călătoria lor spre vest, spre siguranță. Multe au fost nevoite să trăiască zile întregi fără hrană și fără să vadă lumina solară, adăpostite în subsolurile unor clădiri.

Jill Biden:

Marcată de poveștile mamelor și ale grănicerilor

„O tânără mamă pe care am întâlnit-o în Uzhhorod, Ucraina, mi-a povestit cât de periculos era să ieși din casă în căutare de hrană: soldații ruși trăgeau în oamenii care stăteau la rând să primească o bucată de pâine. Aceste mame ucrainene erau atât de recunoscătoare oamenilor din România și Slovacia pentru sprijinul lor…”, mai notează Prima Doamnă a Statelor Unite în editorialul său.

Jill Biden a cules povești de groază din războiul declanșat de ruși și de la grănicerii slovaci.

„În frigul lui februarie, mulți au venit fără încălțăminte și au mers pe jos kilometri întregi. Fugeau de frică, având o singură dorință, aceea de a se putea întoarce la un moment dat acasă. Un copil de 11 ani a venit singur, cu un număr de telefon scris pe mână pentru a-și contacta familia. Grănicerii mi-au spus sincer că nu erau pregătiți pentru asta”, a scris Prima Doamnă.

Despre Olena Zelenska, soția președintelui Ucrainei, Jill Biden spune că a ieșit din locul unde se ascunde de trupele ruse pentru a-i cere ajutor pentru oamenii din țara sa.

Nu mi-a cerut mâncare, haine sau arme, ci sprijin psihologic pentru oamenii care suferă de pe urma războiului brutal și lipsit de sens al lui Vladimir Putin. Mi-a povestit despre violurile asupra femeilor și copiilor și despre numeroșii copii care au văzut oameni uciși în fața lor și și-au văzut casele incendiate.

Jill Biden:

„Kahlil Gibran (scriitor libanez – n.r.) a scris odată: «Cu cât durerea sculptează mai adânc în ființa ta, cu atât mai capabil să simți bucurie devii». Sper, de dragul mamelor pe care le-am întâlnit în timpul acestor vizite, că acest lucru este adevărat. Confirmarea nu o vom avea însă până ce acest război nu se va încheia. Prin urmare, domnule Putin, vă rog să puneți capăt acestui război brutal și lipsit de sens”, și-a încheiat Jill Biden editorialul pentru CNN.

Foto: Profimedia

Urmărește pe Libertatea LIVETEXT cu cele mai noi informații despre războiul din Ucraina

 
 

Urmărește-ne pe Google News