Joacă-te cu noi!

A fost odată ca niciodată un împărat care avea mai multe fete. Toate erau frumoase, dar cea mică era atât de minunată, că până şi soarele, care văzuse atâtea, se oprea în loc uitându-se la ea.

Lângă palat se întindea o pădure deasă, iar la marginea ei era o fântănă. Prinţesa cea mică obişnuia să stea pe marginea ei şi să se joace cu o mingiuţă de aur. Odată, s-a întâmplat ca mingea să îi scape în fântâna cea adâncă, iar prinţesa a început atunci să plângă în hohote. Şi cum se jelea ea aşa aude din apropiere:

– Ce ţi s-a întâmplat, prinţesă, de ce boceşti aşa? Vreau să te ajut, zise un broscoi, care taman atunci îşi scosese din apă capul mare şi bubos.
– A, tu erai, broscoiule, zise prinţesa. Iaca, plâng, pentru că mi-a căzut mingea de aur în fântână.
– Hai, şterge-ţi lacrimile, că aş putea să te ajut. Dar tu ce îmi dai în schimb?
-Orice doreşti tu, îţi dau toate bogăţiile mele!
– Nu îmi trebuie nici o bogăţie, eu vreau să mă iubeşti şi să îţi fiu prieten.
– Bine, aşa voi face, îţi făgăduiesc! Cum auzi aceasta, broscoiul se aruncă în fundul fântânii şi-i aduse fetei mingea. Prinţesa o înşfăcă imediat şi fugi la palat, gândindu-se cu oroare că nu ar putea iubi un broscoi.

Recomandări

Generalul Vasile Milea, „eroul” care a ordonat reprimarea Revoluției la Timișoara. „Sinuciderea a fost practic o încercare de autorănire”

A doua zi, la castel, se auziră bătăi puternice în poartă şi vocea broscoiului, care îi cerea fetei să îşi ţină promisiunea. Îngrozită, prinţesa căută refugiu la tatăl ei, însă acesta, când află cele întâmplate cu o zi înainte, spuse:

– Acum, dacă ai făgăduit, du-te şi deschide uşa! Broscoiul cel urât apăru în prag şi îi ceru fetei să mănânce alături de el şi să-l primească la ea în cameră pentru a se odihni. Prinţesa începu să plângă, tare se mai temea de broscoi… De frică şi de silă, nu-i venea nici să-l atingă. –
Când te-ai aflat la ananghie, ţi-a plăcut să te bucuri de ajutorul meu, iar acum crezi că se cade să mă dispreţuieşti, nu-i aşa?!…

Domniţa se făcu foc şi pară când îl auzi. Îl ridică şi, izbindu-l cu toată puterea de perete, strigă:

– Bine, na ce ţi-a trebuit, broscoi buburos! Şi, ce să vezi? De îndată ce căzu, broscoiul se prefăcu într-un prinţ fermecător. Când văzu minunea, fata se îndrăgosti de acesta, iar împăratul îşi dădu cu mare bucurie binecuvântarea pentru căsătoria lor.

Urmărește-ne pe Google News