Jocurile de noroc bagă mâna adânc în buzunarele românilor | Spargem zilnic peste 1.000.000 € numai la «păcănele»!

De când cu criza, bărbatul de 20 până spre 40– 45 de ani, cu studii medii sau universitare, mare amator de risc şi adrenalină sau, pe scurt, pariorul român, a căpătat o înclinaţie bruscă spre economisire. Numărul jucătorilor – fie că merg în cazinouri, fie că preferă aparatele slot-machine, cunoscute sub numele de “păcănele” – a scăzut, la fel şi miza, şi, evident, volumul total al încasărilor. Dar asta nu înseamnă că piaţa românească a jocurilor de noroc nu rămâne una de amploare: doar două dintre vicii – “păcănelele” şi pariurile sportive – ne fac să cheltuim în fiecare an peste o jumătate de miliard de euro, potrivit unui studiu recent. Suma pierdută, anual, de români numai la “păcănele” se ridică la 400-450 milioane de euro, în România fiind funcţionale 57.000 de aparate. Căzuţi în mirajul «banilor uşori» În sălile de joc dedicate (cu mai mult de 15 aparate; generează 51% din venitul brut al pieţei jocurilor de tip slot-machines), fiecare astfel de aparat produce 1.000 de euro pe lună, echivalentul a peste două salarii medii, iar cele instalate în baruri şi în alte spaţii mai mici (3-5 aparate; totalizează 33% din valoarea pieţei) aduc în medie câte 400 de euro. Dacă ar fi să ne luăm după densitatea aparatelor la mia de locuitori, cel mai mult se pariază în Bucureşti, Constanţa şi Argeş. Totuşi, cu un venit brut din jocuri de tip slot-machine de 21 de euro pe cap de locuitor, România este încă departe de media europeană de 36 de euro. Pentru comparaţie, în Italia venitul este de şase ori mai mare, ajungând la 130 de euro/locuitor. Tot mai mulţi tineri îşi pariază banii pe noroc Cât priveşte pariurile sportive, acelaşi studiu arată că românii pierd, în fiecare an, în cele aproximativ 2.600 de agenţii de pariuri, 100 – 130 mil. euro. “Fiecare euro din venitul sectorului de pariuri în cotă fixă generează 4,8 euro de venit al furnizorilor (…). Numărul de organizatori de astfel de pariuri a scăzut cu 46% în perioada 2009 – 2012, de la 26 de operatori în iunie 2009 la 14 în decembrie 2012, cauza principală fiind modificarea cadrului legislativ”, arată acelaşi studiu. Alte cercetări despre industria de profil spun că există mai bine de 100.000 de persoane dependente de “păcănele” în ţară, iar 50% dintre tineri joacă cel puţin ocazional diverse jocuri de noroc. Tentaţia unui câştig rapid, la fel de periculoasă ca drogurile Şi mai exact, doar 3% dintre români participă la jocurile de sloturi, în timp ce la Loto joacă 20%, la pariuri sportive au jucat în ultimul an 6%, 4% – la bingo, 3% – la jocurile online şi 3% la jocurile de cărţi (poker şi black jack). Specialiştii atrag atenţia că jocurile de noroc sunt la fel de periculoase ca drogurile. “Este o dependenţă la fel de puternică precum cea de cocaină sau heroină. De fapt, şi modificările din creier sunt similare în timp ce joci”, potrivit lui Viorel Lupu, preşedintele Asociaţiei Române pentru Studiul Jocurilor de Noroc. “La început – explică el – câştigă şi apoi încep să piardă şi se înglodează în datorii. Apelează la cămătari, se simt ameninţaţi şi se izolează. De exemplu, adulţii ajung la divorţ sau chiar la închisoare”. Site-urile de pariuri te vor trimite la psiholog Cum numărul de pariori este în creştere, mai ales în mediul online, la Bruxelles se vorbeşte deja despre programe de prevenire a dependenţei de acest fel. Foarte pe scurt, minorii nu se vor mai putea loga pe aceste site-uri, iar jucătorii care vor depăşi limita de timp de joc sau plafonul impus de bani, vor avea contul blocat şi vor fi trimişi la psiholog. Ca o paranteză, statisticile arată că avem de 5 ori mai mulţi adolescenţi bolnavi de această patimă decât nemţii, de exemplu. Comisia Europeană va impune şi sancţiuni pentru statele membre care nu respectă regulile. În altă ordine de idei, mesajul e unul foarte clar: jocurile de noroc sunt distracţie, nu o soluţie la problemele financiare.