„Este ceea ce cred eu”, a declarat el, întrebat despre acest scenariu, şi a dat asigurări că „nu va abandona” obiectivul unui armistiţiu, în pofida faptului că negocierile devin „dificile”.

Împotriva riscului unei extinderi a războiului, Joe Biden şi omologii săi din Franţa, Italia, Germania şi Regatul Unit au îndemnat luni Teheranul „să renunţe la ameninţările sale cu un atac militar împotriva Israelului”.

Declarația președintelui american vine în contextul în care în discuţii în vederea unui armistiţiu în teritoriul palestinian urmează să se reia joi, la cererea ţărilor mediatoare, Qatarul, Statele Unite şi Egiptul.

Israelul a anunţat că negociatorii săi vor participa joi la noi discuţii cu privire la un armistiţiu şi eliberarea unor ostatici ţinuţi în Fâşia Gaza.

Aceste discuţii au drept cadru un plan în trei faze anunţat la 31 mai de Joe Biden, prezentat atunci ca provenind de la Israel, care prevede într-o primă fază un armistiţiu de şase săptămâni, o retragere israeliană din zone dens populate în Fâşia Gaza şi eliberarea unor ostatici în schimbul eliberării unor deţinuţi palestinieni din Israel.

Hamasul a cerut duminică să se aplice acest plan „în loc să se poarte alte negocieri”.

Reacția Iranului

„Republica Islamică este hotărâtă să-şi apere suveranitatea”, a reacţionat un purtător de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Nasser Kanani.

Tensiunile din întregul Orient Mijlociu s-au dublat de la începutul Războiului din Fâşia Gaza între Israel, pe de o parte, şi Iran şi grupări înarmate pe care le susţine, între care puternicul Hezbollah libanez, pe de altă parte.

Iranul şi aliaţii săi din Liban, Irak şi Yemen ameninţă Israelul cu represalii armate după asasinările liderului Hamas şi liderului militar al Hezbollah, Fuad Shukr, la 30 iulie, într-un atac israelian în apropiere de Beirut.

SUA se așteaptă la atacuri din partea Iranului

Washingtonul a anunţat luni că preconizează că „o serie de atacuri semnificative” ar putea interveni încă de „săptămâna aceasta” din partea Iranului şi aliaţilor săi.

„Noi acţionăm totodată în vederea eliminării ameninţărilor şi pregătirii tuturor eventualităţilor, pentru a fi în măsură să atacăm acolo unde decidem”, a dat asigurări marţi ministrul israelian al apărării Yoav Gallant, într-o vizită la o bază în nordul Israelului, la frontiera cu Libanul.

Armata israeliană, care se află în alertă la frontiera de nord, unde schimburi de tiruri cu Hezbollahul au devenit zilnice, îşi continuă totodată ofensiva împotriva Hamasului în Fâşia Gaza.

Subsecretara generală a ONU Rosemary Di Carlo a îndemnat marţi „toate părţile“ la dezescaladare.

„La zece luni după începutul războiului, ameninţarea unei escaladări regionale este mai palpabilă şi mai îngrozitoare ca niciodată”, a deplâns ea.

În Fâşia Gaza, asediată de Israel, „situaţia civililor rămâne catastrofală. Niciun loc nu este sigur în (Fâşia) Gaza, dar civilii continuă să fie evacuaţi în zone tot mai reduse”, denunţă Rosemary Di Carlo.

Context tensionat

În acest context foarte tensionat, ministrul israelian de externă dreapta Itamar Ben Gvir a provocat un val de proteste internaţionale după ce s-a rugat marţi, împreună cu 3.000 de credincioşi evrei, la un sit extrem de sensibil, pe Esplanada Moscheilor, în Ierusalimul de Est, cu ocazia unei sărbători evreieşti.

Statele Unite au catalogat „inacceptabilă” rugăciunea ministrului în acest loc, în care nemusulmanii sunt autorizaţi să se ducă, dar nu să se roage.

„Acest lucru deturnează şi el de la ceea ce ni se pare un moment vital, în timp ce acţionăm să încheiem un acord al unui armistiţiu”, a declarat un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat.

ONU, Uniunea Europeană (UE) şi Parisul au denunţat o „provocare”. Mai multe capitale arabe au protestat, la rândul lor.

Evocând Războiul din Fâşia Gaza în această deplasare, ministrul israelian a declarat că trebuie ca acest război „să fie câştigat, (şi) nu să se meargă la discuţii la Doha şi Cairo”.

Israelul a promis să distrugă Hamasul, aflat la putere în Fâşia Gaza din 2007, pe care-l consideră o organizație teroristă, la fel ca Statele Unite şi UE, după atacul pe teritoriul israelian care a antrenat moartea a 1.198 de persoane, majoritatea civili, potrivit unui bilanţ întocmit de AFP pe baza unor date israeliene oficiale.

Dintre cele 251 de persoane răpite la 7 octombrie, 111 sunt reţinute în continuare în Fâşia Gaza, dintre care 39 sunt moarte, potrivit armatei israeliene.

FOTO: Hepta

Urmărește-ne pe Google News