”Voi fi un aliat al luminii, nu al întunericului”, a declarat Joe Biden în august, când a acceptat nominalizarea Partidului Democrat pentru alegerile prezidențiale din 3 noiembrie. El și-a expus astfel principalul argument pentru a fi votat: acela că, din punctul său de vedere, va reprezenta o alternativă rezonabilă la sfârșitul celor patru ani de mandat ai lui Donald Trump.
După aproape jumătate de secol în politică, Biden se prezintă ca un mediator, destul de abil pentru a se înțelege cu republicanii, cu care a negociat în timpul mandatelor de senator, capabil să aducă pace în țara împărțită în tabere politice.
Fostul vicepreședinte și-a anunțat intenția de a candida și s-a alăturat cursei primare din partid pe 25 aprilie, la aproximativ doi ani după ce a părăsit Casa Albă, alături de Barack Obama.
A intrat ca principal favorit al acelei curse și, în ciuda unor rezultate bune obținute de principalul contracandidat, Bernie Sanders, s-a impus destul de repede, devenind candidatul oficial.
A anunțat în august că senatoarea Kamala Harris este nominalizarea sa pentru funcția de vicepreședinte. Nicio surpriză. Harris, o fostă procuroare, acum un politician centrist și pragmatic, stătea de la început în fruntea listei potențialelor propuneri.
“Un candidat de tranziție”
Joe Biden s-a născut în timpul celui de-al doilea Război Mondial, pe 20 noiembrie 1942, în orașul Scranton din Pennsylvania. Întâmplător, acesta este unul dintre statele-cheie care vor decide rezultatul alegerilor, iar scorul din sondaje este strâns.
Biden are 77 de ani, împlinește 78 de ani după alegeri și ar putea deveni astfel cel mai în vârstă președinte al SUA. Motiv pentru care chiar el a sugerat la un moment dat că ar putea fi ”un candidat de tranziție”, un posibil semnal că ar duce până la capăt doar un mandat.
În acest context trebuie amintit că Biden a avut în trecut și o serie de probleme de sănătate serioase. În 1988, el a ajuns cu ambulanța la spital, unde a suferit o operație pe creier pentru un anevrism, scrie Delawareonline. În timpul recuperării, a suferit un embolism pulmonar, o complicație destul de gravă.
După un al doilea anevrism, în același an, Biden a avut nevoie de o recuperare și mai lungă, care l-a ținut departe de activitatea senatorială timp de șapte luni.
Trump s-a folosit de vârsta lui Biden pentru a sugera că acesta este incapabil să îndeplinească funcția prezidențială. ”Joe adormitul” l-a poreclit actualul președinte, în timp ce aliații săi au mers chiar mai departe, sugerând că democratul ar fi senil.
Faptul că Biden a avut probleme cu bâlbâiala în copilărie, și încă mai are ocazional, nu l-a ajutat foarte mult, așa cum nu l-au ajutat nici numeroasele sale gafe, pentru care este oarecum celebru.
Joe Biden a avut parte de o serie de tragedii în familie. În 1972, prima sa soție, Neilia, a murit într-un accident de mașină împreună cu fiica lor, Naomi. Un alt copil, Beau Biden, a murit în 2015 din cauza unei tumori la creier.
Biden mai are în prezent doi copii, Hunter și Ashley. Democratul este căsătorit, din 1977, cu Jill Biden.
O carieră lungă în politică
Biden a servit ca vicepreședinte timp de două mandate, între 2009 și 2017. În prealabil, el a îndeplinit șapte mandate de senator. Primul mandat a fost câștigat în 1972, când Biden, un începător în politică, a devenit unul dintre cei mai tineri senatori ai SUA.
A încercat tot timpul să folosească și cariera în politică drept un argument al experienței ce l-ar putea ajuta în funcția de președinte. Pentru Trump, lunga perioadă petrecută de Biden în politică a reprezentat un motiv de critică.
”Am făcut mai multe în patru ani decât ai făcut tu în 47 de ani”, i-a spus Trump contracandidatului său în timpul primei dezbateri prezidențiale.
Dar ce a făcut Biden în lunga carieră? Printre altele, el a condus Comisia Judiciară din Senat aproape zece ani, timp în care a supervizat adoptarea unor legi importante pe tema infracționalității, una dintre ele criticată azi. A fost și președinte al Comisiei de Relații Externe. Biden s-a opus primului război din Golf, dar a susținut extinderea NATO în estul Europei și intervenția în războaiele din fosta Iugoslavie. A susținut războiul din Irak din 2002.
În calitate de vicepreședinte a supervizat cheltuielile alocate infrastructurii în 2009, în timpul crizei economice și financiare. A fost în centrul negocierilor pentru semnarea noului tratat START între SUA și Rusia, a susținut intervenția militară din Libia și a contribuit la formularea politicii SUA din Irak, în contextul retragerii trupelor americane din 2011.
În timpul carierei de senator, Biden a fost în centrul eforturilor care au dus la adoptarea, cu un sprijin bipartizan, a unei legi majore privind infracționalitatea.
În anii următori, inclusiv în timpul unei campanii prezidențiale din 2008, Biden a încercat să își lege numele de acea lege. Acum ar prefera să nu fi făcut acest lucru. Motivul: criticile dure aduse de mulți specialiști, care spun că legea a dus la încarcerări în masă și a afectat în special comunitățile afro-americanilor.
Legea pentru Controlul Infracțiunilor Violente a fost adoptată în 1994, cu Biden în calitate de președinte al Comisiei Judiciare din Senat. Din punct de vedere politic, a fost un moment bun pentru democrați de a revendica tema ”legii și ordinii”, altfel confiscată de republicani într-un moment în care criminalitatea era la un nivel îngrijorător pentru americani.
Printre altele, legea prevedea pedepse mai mari cu închisoarea la nivel federal și încuraja statele să facă același lucru, oferind și fonduri pentru construirea de noi închisori și pentru angajarea a 100.000 de noi polițiști.
În ultimii ani, Biden și-a cerut scuze pentru anumite porțiuni ale legii și a afirmat, printre altele, că cele mai mari greșeli au fost făcute la nivel statal. El a fost nevoit să se apere inclusiv în timpul unei dezbateri electorale, când Trump i-a adus aminte că a luat parte la elaborarea actului legislativ.
În același context, una dintre reușitele lui Biden este contribuția la adoptarea, în 1994, a Legii privind Violența Împotriva Femeilor, care a oferit protecție victimelor violenței domestice.
Acuzații de corupție
Ultima sută de metri a campaniei l-a adus pe Joe Biden în situația de a răspunde acuzațiilor de corupție lansate la adresa sa și a familiei sale de o parte a presei și de tabăra republicană. O parte din acuzații plutiseră deja în jurul democratului în anii precedenți.
Principala problemă ține de afacerile derulate sau plănuite de fiul său, Hunter, în mai multe țări și de pozițiile lucrative deținute de acesta în companii sau pe lângă oameni de afaceri. Ucraina, China sau chiar România au fost țările menționate în lunga serie de articole care au tratat afacerile familiei Biden.
Joe Biden a fost acuzat că și-a folosit puterea de influență, în calitate de vicepreședinte, pentru a facilita demersurile fiului său, lucru pe care l-a negat.
Subiectul a fost punctat de Trump în ultima dezbatere electorală și a circulat intens în cercurile conservatoare, chiar dacă presa centrală a evitat, cel puțin în prima fază, să analizeze pe larg subiectul.
Scandal de plagiat
Joe Biden a avut două tentative anterioare de a ajunge președinte.
Prima s-a încheiat în 1987, înainte de a începe, din cauza unui scandal de plagiat. Biden îl citase pe liderul laburist Neil Kinnock fără să atribuie pasajul.
Ulterior, el a fost acuzat de plagiat pentru o lucrare scrisă cu mulți ani în urmă la Facultatea de Drept, tot din cauza unor pasaje care nu aveau citarea corectă. Biden a admis în 1987 că a făcut o greșeală, dar a exclus orice intenție, candidatura sa a fost compromisă.
A doua încercare de a ajunge președinte a avut loc în 2008, dar și aceasta s-a încheiat rapid, după ce, spre exemplu, în caucus-ul din Iowa, Biden a primit doar 1% din voturi. Acela a fost anul în care câștigătorul cursei primare, Barack Obama, l-a nominalizat pentru funcția de vicepreședinte.
Acuzat de agresiune sexuală
În luna mai a acestui an, o fostă consilieră din Senat l-a acuzat pe democrat de agresiune sexuală.
Tara Reade, fostă asistentă a lui Joe Biden care a lucrat pentru el din decembrie 1992 până în august 1993, pe când era senator, a declarat mai multor publicaţii americane, între care The New York Times şi The Washington Post, că Biden a împins-o într-un perete şi i-a băgat mâinile sub cămaşă şi sub fustă.
Biden a respins acuzația ca ”neadevărată”, spunând că incidentul relatat de Reade nu a avut loc.
Alte șapte femei au ieșit public apoi pentru a spune că Biden le-a îmbrățișat, le-a atins sau le-a sărutat într-un mod nepotrivit.
Ce poziție are Biden pe cele mai importante teme
COVID. Candidatul democrat vrea să pună la punct un program național de depistare a bolnavilor și suspecților de COVID, care să includă cel puțin 10 centre de testare în fiecare stat. Vrea, de asemenea, să ofere testare gratuită pentru toți cetățenii.
El susține impunerea obligativității purtării măștii la nivel național.
Economie. Biden vrea să crească impozitele pentru persoanele cu venituri mari pentru a finanța serviciile publice, dar subliniază că această majorare va afecta doar persoanele cu venituri de peste 400.000 de dolari pe an.
Susține majorarea salariului minim la 15 dolari pe oră, de la actualul nivel – 7,25 dolari.
Sănătate. Vrea să protejeze și să extindă legea asigurărilor de sănătate adoptată în timpul administrației Barack Obama, ce a permis garantarea unei asigurări medicale pentru 32 de milioane de americani care până atunci nu beneficiau de acest drept.
Vrea să reducă vârsta minimă necesară pentru persoanele care beneficiază de Medicare, asigurarea națională de sănătate destinată vârstnicilor, de la 65 la 60. De asemenea, vrea să ofere tuturor americanilor posibilitatea de a se înscrie într-un plan de asigurare public, similar cu Medicare.
Politică externă. Biden a promis că va repara relațiile SUA cu aliații tradiționali. El spune că ar renunța la majorarea taxelor vamale impuse unilateral importurilor din China și ar încerca să pună presiune pe Beijing cu ajutorul unei coaliții internaționale, pe care China nu o poate ignora.
Rasism, lege și ordine. Biden crede că rasismul este o problemă sistemică și a trasat unele politici pentru a combate această problemă în sistemul judiciar – printre altele, granturi pentru a convinge statele să reducă ratele de încarcerare.
Dar democratul a respins solicitările privind reducerea finanțării Poliției, spunând, în schimb, că orice fonduri adiționale trebuie condiționate de menținerea standardelor.
Mediu. Biden a anunțat că ar adera imediat la acordul climatic de la Paris, cel din care SUA au ieșit, în urma deciziei lui Trump.
Candidatul democrat vrea ca SUA să atingă zero emisii până în 2050 și propune interzicerea noilor exploatări pentru petrol și gaze pe terenuri publice. Biden ar mai vrea și investiții de două trilioane în energia regenerabilă.
Controlul armelor. Biden a propus interzicerea armelor de asalt, verificări universale ale trecutului persoanelor care cumpără arme și limitarea numărului de arme pe care o persoană le poate cumpăra într-o lună.