ComenteazăCompania americană Johnson & Johnson a anunțat marți că va întârzia livrările de vaccinuri COVID către statele europene.
Potrivit informațiilor anterioare, Johnson & Johnson ar fi trebuit să înceapă să livreze încă de luni vaccinul său anti-COVID către ţările membre ale Uniunii Europene.
În România, primele doze au ajuns miercuri dimineață, cu o zi mai devreme decât se aștepta, a informat Comitetul Național de Vaccinare.
Decizia companiei americane a venit la câteva ore după ce oficialii SUA au cerut suspendarea imunizării cu acest ser, ca urmare a apariției a șase cazuri de cheaguri de sânge, dintre care unul fatal, printre persoanele vaccinate.
În plus, o serie de cazuri de cheaguri de sânge erau analizate și de Agenția Europeană a Medicamentului (EMA).
„Am revizuit aceste cazuri cu autoritățile europene din domeniul sănătății. Am luat decizia de a amâna în mod proactiv livrarea vaccinului nostru în Europa”, a precizat compania într-un comunicat.
România așteaptă o decizie a EMA
Preşedintele Comitetului naţional de vaccinare, Valeriu Gheorghiţă, anunțase marți că autorităţile române vor aştepta o precizare de la EMA înainte de a începe imunizarea cu serul de la Johnson & Johnson.
„Am văzut această recomandare în cursul zilei de astăzi”, a spus Gheorghiță cu referire la recomandarea făcută de Administrația pentru Alimente și Medicamente din SUA (FDA).
„Aşteptăm, pe bună dreptate, o precizare de la Agenţia Europeană a Medicamentului şi, cu siguranţă, dacă va fi nevoie să nu demarăm încă utilizarea acestui tip de vaccin, putem să facem acest lucru, avem capacitatea de stocare, nu ne forţează nimeni să începem atâta timp cât nu avem suficiente date de siguranţă”, a afirmat Valeriu Gheorghiţă, citat de Agerpres.
Gheorghiță a precizat că o decizie de la nivel european ar urma să fie luată chiar în această săptămână.
„Cred că săptămâna aceasta, din moment ce FDA recomandă acest lucru, sigur Agenţia Europeană a Medicamentului va face o precizare, mai ales că în Europa nu s-au folosit încă aceste vaccinuri. Tocmai de aceea este importantă experienţa acumulată până la acest moment în Statele Unite, unde sunt aproape 7 milioane de doze deja utilizate. Însă frecvenţa acestor cazuri de evenimente trombotice pare a fi de circa 1 la un milion, deci oricum vorbim de o frecvenţă extrem de rară, însă atâta timp cât a fost această recomandare a unei agenţii de reglementare, cu siguranţă şi Agenţia Europeană a Medicamentului va face precizări suplimentare şi recomandări în acest sens”, a explicat Gheorghiţă.
El a subliniat că o eventuală amânare a începerii vaccinării cu Johnson & Johnson nu va însemna şi o întârziere a debutului campaniei de imunizare din mediul rural prin intermediul centrelor mobile care ar urma să folosească preponderent acest tip de vaccin.
„Putem să folosim un alt tip de vaccin atâta timp cât putem îndeplini condiţiile de lanţ de frig. Nu cred că va avea un impact asupra continuităţii campaniei de vaccinare. Întotdeauna pe primul loc rămâne siguranţa beneficiarilor şi, cu siguranţă, dacă Agenţia Europeană a Medicamentului va face aceste recomandări, evident că vom ţine cont de ele ca întotdeauna”, a completat Valeriu Gheorghiţă.
Un vaccin într-o singură doză
Vaccinul Johnson & Johnson se administrează într-o singură doză și poate fi depozitat la temperaturi mai mari decât cele de la congelatoare, ceea ce facilitează foarte mult distribuţia acestuia.
Al patrulea ser anti-COVID aprobat în Uniunea Europeană de Agenţia Europeană pentru Medicamente (EMA), vaccinul J&J este în prezent administrat doar în SUA şi Africa de Sud, dar a fost aprobat şi în Canada.
Datele preliminare din studiul clinic privind vaccinul Johnson & Johnson arată că acesta are o eficacitate de 67% în prevenirea bolii simptomatice, reducând semnificativ cazurile de COVID-19 în rândul persoanelor imunizate.
Precedentul AstraZeneca
Problemele legate de serul Johnson & Johnson vin după cele ale vaccinului AstraZeneca, dezvoltat pe baza unei tehnologii similare – și diferite față de cele două vaccinuri pe bază de ARN mesager – Pfizer/BioNTech și Moderna.
Agenția europeană a recunoscut săptămâna trecută o posibilă legătură între administrarea vaccinului AstraZeneca și cazuri foarte rare de „cheaguri de sânge neobișnuite, asociate cu trombocite scăzute în sânge”. Acestea sunt trecute acum în prospect ca „efecte secundare foarte rare”.
Atât EMA, cât și autoritățile sanitare britanice – dar și cele române – spun că „beneficiile” acestui vaccin „depășesc cu mult riscurile”.
În vreme ce unele țări, printre care Germania sau Olanda, au recomandat ca serul AstraZeneca să fie administrat doar persoanelor vârstnice, alte state membre, inclusiv România, au decis să folosească în continuare vaccinul pentru toate grupele de vârstă.
La ce secție de votare votezi duminică și cum poți vota dacă nu ești în localitatea de domiciliu pe 24 noiembrie la alegerile prezidențiale!