Josep Borrell susține că unele țări europene vor să-i intimideze pe magistrații CPI. O judecătoare din România examinează cazul Israel-Hamas

Procurorul-şef al CPI Karim Khan a anunţat luni că a depus cereri privind emiterea unor mandate de arestare împotriva lui Benjamin Netanyahu şi ministrului israelian al apărării Yoav Gallant, precum şi împotriva a trei lideri ai mișcării islamiste palestiniene Hamas.

„Procurorul nu a făcut altceva decât să formuleze acuzaţii şi curtea va decide. Între timp, le cer tuturor, începând cu guvernul israelian şi unele guverne europene, să nu-i intimideze pe judecători”, a declarat Borrell pentru canalul spaniol TVE.

„Nu-i ameninţaţi, nu încercaţi să le influenţaţi deciziile, uneori cu ameninţări şi cuvinte dure”, a adăugat șeful diplomației europene.

Netanyahu și trei lideri Hamas, acuzați de crime de război

Karim Khan i-a acuzat pe cei trei lideri Hamas de infracţiuni precum exterminare, luare de ostatici şi violenţă sexuală şi pe cei doi politicieni israelieni de infracţiuni ca exterminare, folosirea foamei ca armă şi atacarea intenţionată a civililor, precizează Reuters.

Israelul neagă că a comis crime de război în Gaza şi susţine că CPI nu are jurisdicţie în acest teritoriu, lansând un apel la statele lumii să repudieze demersul procurorului-șef Karim Khan, pe care îl consideră motivat politic. Hamas a respins de asemenea acuzaţiile care îi vizează pe liderii săi.

Mai multe ţări au denunţat decizia procurorului-șef al CPI de a cere arestarea lui Netanyahu, între care şi SUA, cel mai apropiat aliat al Israelului, care nu este membru al CPI. Ungaria a caracterizat joi cererea de emitere a mandatelor de arestare drept o „decizie politică” ce discreditează CPI.

Curtea Internaţională de Justiţie, un tribunal separat de CPI, urmează să se pronunţe vineri asupra unei solicitări a Africii de Sud de a-i ordona Israelului să pună capăt ofensivei lansate în oraşul Rafah, din sudul Fâşiei Gaza.

Recomandări

Imagini cu banii puși de un pacient pe biroul lui Nelu Tătaru, despre care procurorii susțin că sunt șpagă luată de fostul ministru al sănătății

Josep Borrell: mai multe state iau în considerare recunoașterea statului palestinian

Într-un nou pas care a mărit izolarea diplomatică a Israelului, Spania, Norvegia şi Irlanda au anunţat că vor recunoaşte statul Palestina pe 28 mai, notează Reuters.

Israelul susţine că asta este echivalent cu a răsplăti Hamas pentru atacurile sale de pe 7 octombrie anul trecut și că va întări mișcarea islamistă palestiniană. Borrell a respins aceste critici.

„Când se spune că acest lucru întăreşte Hamas, eu văd lucrurile cu totul invers, pentru că lumea palestiniană este divizată între o autoritate (Autoritatea Palestiniană – n.r.) pe care o recunoaştem, pe care o finanţăm, cu care avem contacte… şi o organizaţie teroristă pe care o privim ca atare”, a subliniat șeful diplomației europene.

Josep Borrell susţine că şi alte ţări europene iau în considerare recunoaşterea statului palestinian, dar nu a furnizat detalii.

Șeful diplomației europene a precizat totodată că nu ești antisemit dacă nu ești de acord cu acțiunile guvernului israelian. „De fiecare dată când cineva ia decizia de a sprijini construcţia statului palestinian, ceva ce toată lume susţine în Europa, reacţia Israelului este de a o transforma într-un atac antisemit”, a afirmat el.

Recomandări

Mario Iorgulescu scapă de acuzația de omor. Judecătorii au schimbat încadrarea faptei și poate primi o pedeapsă mai mică

Judecătoare română, șefa completului care decide mandatele de arestare cerute de CPI

Camera responsabilă de luarea deciziilor în cazul mandatelor de arestare cerute luni de Karim Khan este alcătuită din trei magistrați: Iulia Motoc, 56 de ani, președinta completului, judecătoarea mexicană Maria del Socorro Flores Liera și judecătoarea benineză Reine Alapini-Gansou.

Nu există un termen-limită pentru ca acest complet să decidă dacă emite mandate de arestare. În cazurile anterioare, magistrații au avut nevoie de la o lună la câteva luni.

Dacă judecătorii sunt de acord că există „motive rezonabile” că au fost comise crime de război sau crime împotriva umanității, ei vor emite un mandat de arestare.

Fost judecător la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) în ultimii zece ani, cu un mandat care s-a încheiat în iulie 2023, profesoara universitară doctor Iulia Motoc a fost aleasă judecător al Curții Penale Internaționale în decembrie anul trecut.

Înainte de a-și începe mandatul la CEDO, în octombrie 2013, Motoc a fost judecător la Curtea Constituțională, raportor special ONU și vicepreședinte al Comitetului ONU pentru Drepturile Omului.

Urmărește-ne pe Google News